În ultimii patru ani, proiectele în modernizarea şi dezvoltarea sistemului de irigaţii din Iaşi se văd doar pe hârtie. Sunt cinci proiecte începute şi neterminate. La aşa investiţii, nici nu este de mirare că anul trecut, la Iaşi s-au irigat doar 41.000 de hectare, mult mai puţin faţă de 2022.
Culturile agricole din judeţul Iaşi sunt la mila Domnului. Dacă plouă, e bine. Dacă nu, prăpăd! Sistemul de irigaţii e la pământ, iar seceta din ultimii ani ne aminteşte asta la fiecare campanie. În 2023 spre exemplu, cumulat, suprafaţa irigată în judeţul Iaşi a fost de 41.800 de hectare (ha). Mult mai puţin, dacă ne raportăm la anul precedent. După cum arată datele puse la dispoziţie de către Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Iaşi, suprafaţa irigată, cumulat, în 2022 a fost de 52.784 ha, cu aproape 11.000 ha în plus faţă de anul trecut. Problema este că, pe lângă temperaturile tot mai ridicate din ultimii ani, fermierii se confruntă şi cu alte provocări legate de preţurile de producţie, războiul din Ucraina şi condiţiile de mediu impuse de Comisia Europeană, care generează cheltuieli mari şi producţii mici, în opinia multora dintre ei.
Problemele devin şi mai evidente dacă ne uităm la investiţiile în dezvoltarea şi modernizarea sistemului de irigaţii, care lipsesc cu desăvârşire. Cel puţin, în ultimii patru ani.
În ultimii patru ani, cinci proiecte începute şi neterminate
Pe hârtie, din 2020 şi până astăzi, conform ANIF Iaşi, apar cinci proiecte, toate începute şi neterminate. Primul din listă vizează „Reabilitarea infrastructurii principale de aducţiune din subsistemul de irigaţii Sud Soloneţ, din cadrul amenajării Tabăra – Trifeşti – Sculeni, judeţul Iaşi”. Vorbim de o investiţie aflată în stadiul de execuţie de 99%, pentru care s-au alocat de la bugetul de stat, aproape 29 de milioane de lei.
Următorul proiect are ca obiectiv „Reabilitarea infrastructurii principale de aducţiune din subsistemul de irigaţii Nord Soloneţ, din cadrul amenajării Tabăra – Trifeşti – Sculeni, judeţul Iaşi”. Acesta are o valoare de aproape 38 de milioane de lei, sumă alocată tot din vistieria statului şi se află într-un stadiu de execuţie de 90%.