Deşi este criză de poştaşi la sate, compania publică va reduce masiv personalul, vizaţi fiind angajaţii din ofi cii, dar şi operatorii de pe teren.
Poşta pregăteşte cel mai mare plan de concedieri care a avut loc în ultimii ani într- o companie de stat: 3.300 de disponibilizări. Angajaţii din oficii, dar şi cei care virează pensiile românilor, vor pleca acasă, îngroşând rândul şomerilor. În schimb, se plâng o parte dintre angajaţi, „poziţiile de inspectori, unde de multe ori atribuţiile se dublează, vor scăpa neatinse”.
Poşta la sat – imagine medievală
52 de milioane de lei a fost în 2012 pierderea Poştei care, căpuşată ani la rândul, nu a mai înregistrat profit din 2007. EVZ a prezentat într-un serial cum conducerea companiei din anii 2008 – 2010 a generat pierderi de zeci de milioane Poştei. Cum disponibilizările sunt prima metodă prin care guvernanţii înţeleg să reducă pierderile, vor da afară dintre angajaţi. Situaţia din teritoriu în urma acestor disponibizări va face însă ca România să arate ca acum 500 de ani. Felul în care funcţionează acum serviciile poştale la sate grăieşte de la sine.
„Exista pe vremuri, acum 2-3 ani, în fiecare sat câte un ghişeu poştal, cu un angajat permanent, care vindea timbre şi alte efecte poştale. Ghişeul a fost înlocuit cu agenţii. Cum funcţionează? Poştaşilor şi se cere să accepte ca, în propria casă, să vândă efecte poştale şi să primească corespondenţa pentru săteni, casa proprie funcţionând ca agenţie poştală”, a declarat pentru EVZ Ionel Oţelea, liderul sidical de la Poştă.
Poştaşii au aşadar în propria casă, devenită oficiu, un program timp de trei ore pe zi. Dacă însă sunt pe teren pentru livrarea pensiilor, sătenii nu mai pot trimite mandate, cumpăra timbre sau alte efecte poştale, deoarece poştaşul nu are timp să îşi facă programul de trei ore de acasă. Oamenilor nu le rămâne altceva de făcut decât să spere că vor întâlni poştaşul când trece prin sat, cu timbre asupra sa, pentru a le putea cumpăra.
Mai mult, dacă un poştaş iese la pensie, şi este singurul angajat al companiei din comună, durează până este înlocuit. De multe ori, în locul acestuia este delegat un angajat al Poştei din cel mai apropiat oraş, care însă nu cunoaşte rutele.
Au fost nenumărate cazurile în care pensiile întârzie, din această cauză. EVZ a descris recent cazul localităţii timişene Giarmata Vii unde sediul oficiului poştal s-a „mutat” la un magazin alimentar din localitate. Plicurile nu mai sunt duse de factorul poştal la adresă, ci sunt plasate într- o cutie de carton cu capacul desfăcut, lângă casele de marcat ale minimarketului.
Citiţi mai mult: România, ca în Evul Mediu: Poştaşii nu mai aduc pensiile, ca să se acopere furturile mahărilor – Criza > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/romania-ca-in-evul-mediu-1054561.html#ixzz2dL7bkCzk
EVZ.ro