Astăzi, 24 iunie, sărbătorim Sânzienele, una dintre cele mai misterioase și încărcate de simboluri zile din calendarul popular românesc. Această zi este cunoscută și sub numele de Drăgaica și coincide cu alte două sărbători importante: Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul și prăznuirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava.
Etnologul Lucia Cireș amintește că „credinţele şi superstiţiile legate de Sânziene sunt numeroase şi foarte variate de la zonă la zonă”. În imaginarul tradițional, Sânzienele sunt văzute în multe feluri.
„Fete frumoase care umblă prin păduri; sfinte care dau leac la toate florile şi roadă seminţelor; zeiţă a florilor; fete robite de zmei în palate fermecate; surori cu Ciuma, Holera, Samodiva şi Sfintele, toate considerate duhuri rele”, a precizat aceasta pe Facebook. Sunt ființe ambivalente, pot fi protectoare, dar și periculoase, mai ales „dacă nu le serbezi ziua”.
Semnificațiile zilei
Despre Drăgaică, Lucia Cireș notează că „este o sfântă care urseşte ca vitele unora să fie mâncate de urs, de aceea sărbătoarea se mai numeşte Ursină”. Ea este „doamna florilor şi se ţine pentru dragoste; se crede că apără şi recoltele de grindină”. Tot Sânzienele sunt cele care „iau mirosul de la flori, pedepsesc pentru jurăminte strâmbe, locuiesc pe pomi şi le pricinuiesc rău”. Le sunt atribuite puteri de protecție – „au grijă de sănătatea şi înmulţirea păsărilor, ard semănăturile sau le păzesc de foc, de furtuni, de mană, de viermi şi de coropişniţe”. Ele „apără lucrurile din casă de molii, iar pe cei ce le ţin ziua îi feresc de înec, de certuri şi bătăi, de trăsnet, de epilepsie şi de nebunie”.