Chiar şi „bătut în cuie”, traseul Autostrăzii Unirii încă este subiect de discuţii. Dacă proiectul A8 începe să prindă contur „la sol” la vest de Siret, pe tronsonul ieşean documentaţia de proiect în curs de realizare lasă loc de îmbunătăţiri – cel puţin la nivel de propuneri.
Astfel, încă din vara trecută, Camera ieşeană de Comerţ a făcut un apel public în favoarea creşterii numărului de noduri şi drumuri de legătură, care, de la Moţca/Paşcani până la Prut ar fi mai puţin de 10 puncte de pe traseul A8. Adică, în medie, un nod la 9 km.
„Este revoltător şi de neînţeles ca, după 25 de ani de tergiversări, să se prezinte un proiect de autostradă în care practic să nu existe Iaşi, Ruginoasa, Valea Lupului, Popricani, să fie mai uşor de ajuns de pe autostradă la Sculeni decât în Iaşi, să nu existe o racordare directă la traversarea DN 24C care să permită accesul pe A8 a zonei Popricani – Vlădeni – Trifeşti – Bivolari – Şipote plus sud-estul judeţului Botoşani, să nu existe o legătură directă cu Valea Lupului, să nu existe un nod de legătură amplasat direct pe cel mai aglomerat şi «ucigător» Drum European, E583, şi, culmea absurdului, să nu existe o legătură directă şi rapidă cu un aeroport internaţional de peste 1,5 milioane pasageri!”, menţionează documentul.
Clujul nu-i ca Iaşul
Memoriul compară centura ocolitoare a municipiului Cluj-Napoca, unde sunt prevăzute 20 de asemenea noduri, cu porţiunea de autostradă de la Leţcani la Golăieşti, unde sunt doar 3 puncte de descărcare a traficului.
Reacţia Bucureştiului s-a lăsat îndelung aşteptată şi a venit abia în urma unei interpelări formulate astă-toamnă de deputata Monica Berescu. În răspunsul înregistrat la Parlament luna trecută, ministrul Transporturilor explică diferenţa dintre cele două centuri: la Cluj e un drum expres transregio care „are un interes preponderent local, urmând a conecta arii de interes urban şi periurban”, în vreme ce „Autostrada Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni este parte integrantă din Reţeaua Europeană de Transport (TEN-T)”, care „va oferi şi un grad mare de atractivitate pentru traficul internaţional de tranzitare, care se va desfăşura între coridoarele pan-europene IV şi IX”.
Cum cele două artere rutiere sunt de clase diferite, „criteriile privind proiectarea acestora sunt diferite, inclusiv posibilitatea amplasării nodurilor rutiere”, continuă răspunsul semnat de ministrul Sorin Grindeanu.