România a devenit țara anomaliilor unde funcționarii publici se cred mai puternici decât șeful statului și toți parlamentarii la un loc. Se întâmplă la Ministerul Sănătății unde o lege care ar ajuta milioane de români cu diferite forme de alergii este blocată de angajați, doar pentru că așa vor ei. Nu contează că documentul a fost votat în unanimitate de Parlament și promulgat de președinte. Asta, în timp ce persoanele care suferă de alergii aproape că sunt ignorate de statul român. Urmăriți un nou episod al campaniei Statul la stat.
De sub umbrela colorată care o protejează de ploaie, Ileana ne zâmbește discret. Are șapte ani și, de acum, merge la școală. Un copil ca oricare altul, doar că, spre deosebire de colegii săi, poartă tot timpul în ghiozdan două doze de adrenalină care îi pot salva viața dacă, din greșeală, mănâncă ceva nepotrivit. A avut primul șoc anafilactic la doar câteva luni de viață. A fost momentul în care părinții săi au început o luptă inegală cu un întreg sistem. S-au trezit că fetița nu le este primită la grădiniță. O asistentă medicală tot amâna momentul înscrierii fără să le spună de ce.
Elena Vîrlan, mama unui copil alergic: Am înțeles că de fapt era o teamă, nu avuseseră copiii cu alergii în grădiniță și voiau să împiedice acest moment ca să nu fie în responsabilitatea dânsei, până ieșea la pensie.
Reporter: Deci, era o bătaie de cap.
Elena Vîrlan: Da, era o bătaie de cap.
Când în sfârșit Ileana a fost au acceptată, părinților li s-a transmis că nu se poate găti și pentru ea. Au fost obligați să accepte programul scurt în care fetița trebuia să plece acasă, la prânz.
Statul român nu are o statistică oficială
Elena Vîrlan, mama unui copil alergic: A trebuit să ne reorganizăm viața astfel încât să aibă cine să o ia, altfel există probleme în multe familii în care există copii cu alergii, în sensul că efectiv sunt respinși la o grădiniță de stat pentru că nu se poate asigura nici meniul, nici nu sunt lăsați să vină cu mâncare de acasă.
Povestea Ilenei și a familiei ei, este povestea a mii de părinți și copii alergici cărora statul român le întoarce spatele. Nu le sunt decontate analizele medicale, iar accesul în grădinițe le este aproape interzis. Doar pentru că sunt nevoiți să mănânce alte alimente decît majoritatea copiilor.
Ani Crețu, mama unui copil alergic: Pe mine statul nu m-a ajutat cu nimic în toată situația copilului meu, cu nimic, nici măcar cu o analiză, pentru că analizele pentru alergici nici măcar nu sunt decontate, ei nu există.
Un fenomen care a explodat atât în Europa, cât și în țara nostră. Statul român nu are o statistică oficială și dacă ar fi să ne luăm după studiile europene aproximativ cinci milioane de români suferă de o formă de alergie. Unii și-au descoperit deja boala, cei mai mulți însă, nu.
Carmen Panaintescu, președinte SRAIC: Bolile alergice constituie o povară alergică majoră pentru sănătatea publică, datorită prevalenței lor crescute, a morbidității și impactului asupra calității vieții pacienților. Tot al patrulea cetățean european, are o afecțiune alergică și se preconizează că în următoarea decadă, tot al doilea cetățean european va fi alergic.
„Acești oameni sunt stat în stat. Legea este lege, și tu doar trebuie să faci norme, nu ai voie, printr-un răspuns obraznic, să contești ce face un Parlament”
În fața acestei situații, parlamentarii de la toate partidele s-au mobilizat și au adoptat în unanimitate o lege care să îi protejeze pe alergici. Astfel analizele urmau să se deconteze, iar grădinițele, școlile și spitalele erau obligate să le pună hrană adecvată la dispoziție ori să le permită să își aducă mâncare de acasă. Mai mult, cei cu risc major de șoc anafilactic primeau anual o doză de adrenalină și se înființa un Registru al persoanelor cu alergii.
Pe toată durata dezbaterilor parlamentare, Ministerul Sănătății s-a împotrivit acestor măsuri. Președintele Klaus Iohannis a spus însă că este și el de acord cu legea și a promulgat-o în luna ianuarie a acestui an. Pentru a intra efectiv în vigoare era nevoie ca funcționarii ministerului sănătății să elaboreze normele metodologice în cel mult șase luni de zile. Doar că, din motive ascunse și încălcând grosolan legea, aceștia au îngropat documentul prin sertarele ministerului.
Emanuel Ungureanu, deputat USR: Funcționarii își permit, după ce o lege este dată de către Parlament, să spună că nu fac normele pentru că ei vor să modifice legea. Păi, legea este lege, este publicată în Monitorul Oficial și tu doar trebuie să faci norme, nu ai voie, printr-un răspuns obraznic, să contești ce face un Parlament ales de popor. Acești oameni sunt stat în stat.
Funcționarul care ar fi trebuit să coordoneze toată procedura de elaborare a normelor este Magdalena Ciobanu, directorul Direcției Generale de Asistență Medicală și Sănătate Publică. Nu a dorit să ne explice de ce se blochează aplicarea legii, pe motiv că este funcționar public și are nevoie de aprobarea șefilor.
Director în Ministerul Sănătății: „Nu pot să îmi exprim un punct de vedere audio-video fără acordul conducerii”
Magdalena Ciobanu, director în Ministerul Sănătății: Nu pot să am nicio apariție, nu pot să îmi exprim un punct de vedere audio-video fără acordul conducerii. Deci, dacă dumneavoastră scrieți prin adresă, să solicitați să vă dăm un răspuns înregistrat audi-video și conducerea aprobă, îmi aprobă ce trebuie să spun și atunci eu nu am niciun fel de problemă.
Am urmat și calea solicitării în scris. Pentru că nu am primit niciun fel de răspuns în termenul legal de 10 zile, am revenit cu un al doilea e-mail în care ceream lămuriri. Am primit un răspuns din partea Direcției Relații cu Presa din cadrul ministerului, nesemnat de nimeni, în care ni se preciza faptul că doamna Magdalena Ciobanu este în concediu medical. Nicio vorbă însă despre celelalte informații solicitate, cum ar fi de pildă motivele pentru care normele metodologice nu au fost încă elaborate…
O bună parte din cele șase luni în care trebuiau elaborate normele metodologice, ministrul Sănătății a fost Ioana Mihăilă.
Reporter: Doamna Mihăilă, se poate?
Ioana Mihăilă, fost ministru al Sănătății: Acum nu.
Reporter: Dar când se poate, doamnă? Puteți să îmi spuneți când se poate?
Ioana Mihăilă: Nu pot să vă spun acum când se poate?
Reporter: Puteți să îmi vorbiți de această lege, cunoașteți această lege, știți că este la minister? Doamna Mihăilă, cu tot respectul, zece secunde vă țin, nu mai mult.
Ioana Mihăilă: V-am dat răspunsul.
Reporter: Ce răspuns mi-ați dat?
Ioana Mihăilă: Că acum nu dau declarații de niciunfel.
Reporter: Dar știți de această lege că este la minister de apropae un an de zile? De ce nu s-au elaborat aceste norme doamna Mihăilă de aproape un an?
Ioana Mihăilă: Acum nu dau declarații.
Reporter: Dar când îmi dați, doamnă, vă mai aștept după plen, stabilim o întâlnire, v-am sunat de mai multe ori, v-am dat și mesaje, niciun răspuns…
Milioane de români nu beneficiază de prevederile unei legi doar pentru că o mână de funcționari au decis altfel decât au considerat Parlamentul și președintele țării
Carmen Panaitescu este președintele Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică și membră a Comisiei de Alergologie din cadrul Ministerului Sănătății, comisie care ar fi trebuit să lucreze la elaborarea normelor metodologice.
Carmen Panaintescu, președinte SRAIC: Nu ne-a convocat nimeni, noi nu putem să…, noi ne-am autosesizat, între ghilimele, la începutul anului, am solicitat în scris o întâlnire cu reprezentanții ministerului la nivel de director, care are capacitate de a pune decizie până la urmă, nu s-a prezentat nimeni, am avut doar noi ședința în condițiile acestea de online, am elaborat împreună niște recomandari către minister, la care așa cum am spus, noi nu am primit răspuns.
În paralel cu blocarea legii în minister, la solicitarea unui ONG, actul normativ a fost atacat de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională pe motiv că afecțiunile alergologice ar fi constatate exclusiv de către medicii alergologi, ceea ce ar fi discriminatoriu față de alți medici, cum ar fi pneumologii sau ORL-iștii.
Cristina Dumitrache, deputat PSD, inițiatorul legii: A fost atacată la Curtea Constituțională, pe principiul unei discriminări care s-ar produce însă, tehnic vorbind, acest fapt nu ar trebui să împiedice elaborarea normelor.
Cu alte cuvinte, chiar dacă legea a fost contestată la CCR, angajații ministerului tot sunt obligați să elaboreze normele. Și iată cum, milioane de români nu beneficiază de prevederile unei legi doar pentru că o mână de funcționari ai statului au decis altfel decât au considerat Parlamentul și președintele României.
sursa digi 24