Pe ordinea de zi a dezbaterilor din Camera Deputaților pe data de 17 noiembrie s-a aflat, printre altele, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2025 pentru modificarea şi completarea legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Dacă noul cadru legal trece prin circuitul organic până la intrarea sa în vigoare în forma în care se află în prezent, România va avea în sfârșit o sumă de criterii de lucru care ar putea debloca dosare de retrocedare ce adună praf în tribunale de mai mult timp dar Statul a rămas pur și simplu fără spatele legislativ pentru a lămuri spețele în cauză.
Noul cadru legal vine după un cumul de presiuni juridice de la decizia Curții care a declarat neconstituțională sintagma privind evaluarea imobilelor „în considerarea caracteristicilor tehnice la data preluării”, până la Hotărârea CEDO din 7 ianuarie 2025, în cauza Văleanu și alții contra României, care a reținut explicit că evaluarea după criterii istorice „ar putea face ca valoarea despăgubirii să nu mai fie legată în mod rezonabil de valoarea actuală a proprietății”. Practic, în expunerea de motive a noii Ordonanțe de Urgență, Guvernul admite concret că decizia CCR a lăsat statul fără un cadru funcțional de evaluare a imobilelor, adică tocmai că lipsa unor criterii legale de evaluare a blocat sute de dosare aflate în stadiul final.