MDRAP a lansat joi în dezbatere publică Strategia Naţională a Locuirii, care prevede ca de programul ”Prima casă” să beneficieze doar cei cu venituri mici, locuinţele ANL să nu mai fie vândute, statul să poată subvenţiona chiriile, iar clădirile istorice nelocuite să fie cumpărate de stat.
Conform strategiei, Guvernul vrea să oblige dezvoltatorii ca 20% din locuinţele pe care îşi propun să le construiască să aibă un preţ mai mic de 50.000 euro, ca o condiţie de obţinere a autorizaţiilor de construire.
”Acordul de dezvoltare (AD) este un contract încheiat între un dezvoltator privat şi autoritatea locală, bazat pe conceptul unei contraprestaţii. Drept condiţie pentru a acorda unui dezvoltator autorizaţia de construire pentru un anumit număr şi tip de locuinţe, autoritatea locală impune ca un anumit procent din aceste locuinţe să fie la un preţ redus. AD-urile pot fi utilizate pentru a cere dezvoltatorilor din sectorul privat să furnizeze locuinţe sociale; în alte cazuri, se poate solicita doar ca un anumit procent – de exemplu 20% – să aibă un preţ mai redus decât, de exemplu, 50.000 EUR. În România, este posibil ca aplicarea AD să impună anumite amendamente de ordin juridic, în special, dar fără a se limita la, Legea locuinţei nr. 114/1996 şi Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, este stipulat în document.
Potrivit documentului, postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, se consideră că forţa cu care s-a relansat sectorul rezidenţial în ultima perioadă ar putea fi diminuată de eventuala stopare a programului Prima Casă.
”Câteva modificări ale programului ‘Prima casă’ ar putea ajuta la soluţionarea unora dintre aceste probleme: de exemplu, printr-o direcţionare mai bună către gospodăriile care altfel nu ar putea contracta o ipotecă, efectele de distorsionare ar putea fi reduse deoarece veniturile beneficiarilor ar corespunde preţurilor locuinţelor mai mici, iar cheltuielile publice ar fi direcţionate corespunzător către gospodăriile cu venituri mai mici. Plafonul de garantare de 60.000-70.000 EUR nu este destul de eficient în filtrarea şi orientarea către persoanele care au cu adevărat nevoie de acest tip de asistenţă din partea Guvernului. Un criteriu de eligibilitate bazat pe venit ar putea fi o soluţie în această privinţă. Astfel, eligibilitatea pentru obţinerea garanţiei din cadrul programului ‘Prima Casă’ ar putea să se bazeze pe criteriul de venit”, se arată în document.
Strategia Naţională a Locuirii prevede şi diferenţierea TVA pe locuinţe.
”Persoanelor care cumpără locuinţe private în cadrul unui anumit interval al preţului (mai mic de 86.000 EUR sau 380.000 RON) li se oferă o subvenţie pentru TVA – acestea plătesc 5% TVA, comparativ cu TVA normal de 20%. Această subvenţie ar fi mult mai eficientă dacă ar fi direcţionată în funcţie de nivelul venitului, de exemplu către persoane care câştigă mai puţin de venitul mediu la nivel naţional. Veniturile suplimentare generate astfel ar putea fi alocate altor arii prioritare, inclusiv locuinţe publice şi reabilitare seismică”, se mai arată în document.
Potrivit sursei citate, locuinţele ANL vor putea fi doar închiriate.
”Vânzarea locuinţelor cu chirii subvenţionate pentru tineri în contextul în care fondul de locuinţe publice este deja foarte limitat nu este recomandată. Acest fond ar putea fi menţinut sub forma unor locuinţe cu chirie care să fie utilizate într-unul sau mai multe dintre următoarele scopuri: pentru active generatoare de venit cu chirii la preţul pieţei care să contribuie la subvenţionarea încrucişată a locuinţelor sociale sau la strângerea de fonduri pentru locuinţe sociale noi; locuinţe în regim de închiriere destinate gospodăriilor cu venit redus (până la cea de-a 30-a percentilă a veniturilor, aproximativ) care pot să plătească chiriile actuale; locuinţe pentru tineri (în forma programului actual), cu chirii subvenţionate, însă cu un plafon în ceea ce priveşte numărul de ani în care acestea pot fi ocupate de către o singură gospodărie (de exemplu 3-5 ani); sau locuinţe de ‘tranziţie’ pentru rezidenţii clădirilor care se află în curs de reabilitare seismică”, reiese din documentul postat pe pagina de internet a MDRAP.
O altă prevedere se referă la clădirile istorice, pe care Executivul intenţionează să le cumpere, dacă sunt neutilizate şi avariate, urmând să le reabiliteze cu bani de la bugetul de stat.
”Este necesar ca prerogativele statului de achiziţie obligatorie să fie utilizate pentru a dobândi în proprietate clădiri istorice (monumente istorice vacante) neutilizate şi care sunt în stare precară – în baza unei politici care să instituie îmbunătăţiri ale tuturor clădirilor istorice deţinute în proprietate privată într-o anumită perioadă prevăzută. În cazul în care acest lucru nu este realizat, autoritatea administraţiei publice locale trebuie să poată achiziţiona/dobândi aceste structuri pentru a le consolida/reabilita, cu finanţare de la bugetul local sau bugetul de stat, după caz. În plus, clădirile deţinute în proprietate privată care sunt certificate ca monumente istorice, dar care sunt vacante şi neutilizate pe o perioadă extinsă şi care sunt avariate, pot fi cumpărate cu drepturi de preempţiune de către statul român prin Ministerul Culturii (conform Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice). Acest cadru legal trebuie să permită conservarea, regenerarea şi, dacă este posibil, schimbarea destinaţiei acestor clădiri”, se mai arată în document.
Continuarea pe Mediafax