2022 a început cu facturi foarte mari, unele de neachitat, în special cele pentru energie electrică și gaze naturale. La același consum, românii plătesc, în medie cu 20-30% în plus pentru curentul electric și cu cel puțin 40% mai mult pentru gaz. În unele cazuri, când e depășit consumul pentru care se aplică plafonarea și compensarea asigurată de stat, facturile au crescut chiar și de 3-4 ori.
Majorarea prețurilor pentru energie are efecte în lanț și în cazul produselor alimentare. Coșul lunar al unei familii e mai scump cu până la o treime față de aceeași perioadă a anului trecut. La toate astea se adaugă explozia tarifelor RCA după falimentul City Insurance, o majorare la pompă a carburanților și creșterea continuă a ROBOR la 3 luni. Analiștii economici spun că, dincolo de efectele pandemiei sau a situației de pe piețele financiare, Guvernul nu a luat măsuri pentru a anticipa aceste majorări, iar acum ia decizii pompieristice, încercând să stingă “focul”.
Pentru o parte importantă a populației, lunile de iarnă din 2022 vor însemna eforturi uriașe pentru a achita facturile. Oamenii vor fi nevoiți să reducă alte cheltuieli, iar de investiții noi, care de multe ori se traduc prin consum, nu prea mai poate fi vorba. Și cum economia României se bazează, în principal, pe consum, efectele negative nu vor fi doar la nivel individual, ci la nivel de PIB.
Laurian Lungu, economist, spune la Digi FM, în emisiunea Omul Potrivit, că mulți români își vor aduce aminte lunile acestea de perioada comunistă și că vor căuta soluții de avarie ca să reducă pe cât se poate facturile. “Reacția va fi una clară. Oamenii își vor restrânge consumul și vor restrânge chiar și consumul de energie electrică. Probabil că vom trăi iarăși ca înainte de 1989. Oamenii vor fi îngrămădiți într-o cameră, o vor încălzi și vor trece iarna. Prea mult nu prea ai ce să faci pentru că România e un importator net de energie, în general.”