Începând de sâmbătă, 8 ianuarie, în România redevine obligatorie purtarea măştii în spaţiul public, iar recomandarea oficială a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi a Ministerului Sănătăţii este utilizarea măştilor cu grad de protecţie ridicat, de tip FFP2.
Imediat după anunţul din conferinţa de presă comună a ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi a secretarului de stat, Raed Arafat, siteurile de comerţ online au început să afişeze stocuri epuizate pentru măştile de tip FFP2, fiind un aflux foarte mare de cumpărători. Cum oferă însă acestea protecţie sporită? În conferinţa de presă susţinută ieri, ministrul Sănătăţii a explicat că măştile FFP2 nu sunt obligatorii, ci doar recomandate, modificarea majoră fiind interzicerea totală a măştilor textile sau a altor improvizaţii.
Standard intermediar, protecţie mai ridicată
Specialiştii explică în primul rând că cea mai mare utilitate o au măştile dacă sunt purtate în special de persoanele care au simptome de răceală sau gripă. Este împiedicată astfel răspândirea către cei din jur. Studiile au arătat că dacă atât persoana infectată, cât şi persoanele cu care interacţionează, poartă corespunzător măşti medicale, care acoperă nasul şi gura, şi păstrează o distanţă de măcar 1,5 metri, într-o interacţiune redusă ca timp, şansele de infectare sunt aproape de 0.
Măştile de tip FFP2 au avantajul de a se fixa mai bine pe faţă şi de a avea mai multe (cinci în total) straturi de filtrare, faţă de trei, câte au măştile chirurgicale standard. Şi preţul este unul variat, de la 1,5-2 lei bucata până la 5 lei. Există şi unele măşti cu sisteme de fixare mai bune, dar cu acelaşi standard FFP2, al căror preţ poate ajunge şi la 10 lei o singură bucată.
Preţul nu schimbă caracteristicile principale: sunt măşti de unică folosinţă, se recomandă aruncarea lor după prima utilizare, nu se recomandă purtarea lor în barbă sau pe braţ, iar cel mai important aspect este etanşeizarea: trebuie să fie cât mai fixe pe faţă, transferul de aer făcându-se prin materialul filtrant.
Germania le-a impus în unele situaţii încă din valul al III-lea
FFP este standardul internaţional pentru a determina eficienţa măştilor. Este un acronim pentru „filtering facepiece”, iar standardele internaţionale impun ca măştile FFP1 (cele chirurgicale) să aibă o capacitate de filtrare de măcar 80% pentru particule, măştile FFP2 de măcar 94%. Nu există în momentul de faţă studii definitive care să arate că utilizarea FFP2 protejează mai mult utilizatorul decât o mască chirurgicală standard, fiindcă nici una dintre ele nu au o protecţie suficient de bună pentru a opri particulele mici prin care se răspândeşte COVID-19. Singurul standard de mască care are un nivel de protecţie suficient de ridicat este FFP3, care opreşte pete 99% dintre particulele transmisibile pe calea aerului.
La începutul pandemiei a existat un deficit la nivel mondial pentru achiziţionarea acestor măşti pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii. Într-o secţiune de întrebări şi răspunsuri de pe siteul Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor, actualizat în septembrie, se precizează că nu ştim în momentul de faţă dacă măştile FFP2 protejează purtătorii mai bine decât cele standard, chirurgicale. Într-o amplă analiză realizată pe subiectul gestionării pandemiei în Germania, publicaţia Deutsche Welle spune că, la nivel naţional, s-a luat decizia utilizării măştilor cu standard de protecţie FFP2 în mijloacele de transport în comun şi în autobuze încă din valul al treilea. O decizie similară a luat şi Austria la momentul respectiv, iar acum, în Italia, standardul obligatoriu pentru măştile purtate în ţară este minimum FFP2.