În 2023, Paștele ortodox pică pe data de 16 aprilie. Sărbătoarea Învierii Domnului este precedată de Săptămâna Patimilor, perioadă în care credincioșii rememorează, pas cu pas, chinurile pe care le-a îndurat Iisus Hristos pentru mântuirea omului, și respectă în același timp mai multe tradiții.
Prima zi de Paşti vine de asemenea cu o serie de obiceiuri pentru enoriași, precum purtarea hainelor noi, spălatul pe faţă cu apă neîncepută, ciocnitul ouălor sau scăldatul în apă curgătoare.
În Vinerea Mare românii merg la Prohod Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, Vinerea Paștilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă este ziua în care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea păcatelor noastre. Este zi de post negru, în care nu se mănâncă și nu se bea decât apă.
În această zi nu se fac copturi, iar seara se merge la biserică pentru a participa la slujba Prohodului Domnului, slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos. În mijlocul bisericii, este așezată o masă deosebită cu Epitaful deasupra, o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului. Credincioșii trec pe sub această masă, pentru a simboliza suferința prin care a trecut Iisus pe drumul Crucii.
De ce ciocnim ouă roșii de Paște
Joia Mare este ziua dedicată copturilor pascale şi înroşirii ouălor, simbol al Sărbătorii Sfintelor Paşti. Străbunii credeau că ouăle înroşite în această zi nu se strică niciodată. În Sudul ţării, în Joia Mare, fetele obişnuiesc să facă câte 12 noduri unei aţe, punându-şi la fiecare câte o dorinţă şi dezlegându-le atunci când dorinţa s-a împlinit. Uneori, fetele îşi pun aţa sub pernă seara, crezând că-şi vor visa ursitul. Tot în Sud aici se păstrează obiceiul de a spala picioarele celor din casă de către femeile mai în vârstă.