Pe 9 martie este sărbătoarea celor 40 de Mucenici, care au pătimit în localitatea Sevastia, din Armenia. Duminică, românii se împart între cele două tradiţii: cea a mucenicilor şi cea a celor 40 de pahare, după cum spun legendele.
Sărbătoarea Sfinţilor 40 de Mucenici are loc an de an, în data de 9 martie. Cu această ocazie, gospodinele din orice zonă a ţării pregătesc binecunoscuţii mucenici, fie din aluat dulce, fie zemoşi, aromaţi cu miere şi scorţişoară. Bărbaţii în schimb trebuie să bea 40 de pahare de vin, în comemorarea celor 40 de soldaţi ucişi la Sevastia.
Cei 40 de mucenici, soldați creștini, au refuzat să jertfească idolilor și au fost supuși la chinuri, ulterior fiind martirizați. Câţiva dintre cei 40 de mucenici purtau nume pe care le întâlnim şi astăzi în limba română. Vorbim aici despre Alexandru, Ilie, Ioan sau Nicolae. Existau însă şi mucenici care aveau nume pe care astăzi le mai întâlnim foarte rar spre deloc.
Tradiţii româneşti de Sfinţii 40 de mucenici
Stăpâna casei pregăteşte şi oferă 40 de colaci şi 40 de lumânări de pomană şi face 40 de mătănii. Un alt obicei spune că apa de ploaie sau apa din zăpada care se topeşte în această zi este benefică şi poate fi păstrată şi folosită pentru tratarea durerilor de cap şi ochi pe parcursul întregului an.
O altă tradiţie care are loc în această zi îi priveşte pe agricultori care au obiceiul de a scoate plugul în faţa casei, reprezentând începerea muncilor la câmp, specifice anotimpului de primăvară. Această tradiţie era întotdeauna urmată de o petrecere de pomină între săteni.
În ziua Sfinţilor Mucenici, sătenii ard gunoaiele pentru a aduce primăvara mai aproape, într-o simbolistică denumită „focul purificator”. Peste acesta tinerii (băieţi şi fete) sar pentru a-şi purifica trupul. Tradiţia mai spune că tot ce e semănat în această zi va avea puterea rodului de 40 de ori mai mare, însă cine nu respectă tainele va suferi 40 de zile.