Creştinii ortodocşi îl prăznuiesc la 12 decembrie pe Sfântul Spiridon, episcop al Trimitundei, mare făcător de minuni, singurul sfânt care, potrivit tradiţiei, îşi părăseşte racla, pentru a veni de grabă în ajutorul oamenilor care-l cheamă în ajutor prin rugăciuni de evlavie şi dragoste.
Tradiţii pentru spor şi sănătate
Sfântul Spiridon vine la patul bolnavilor care-i cer ajutorul, rugându-l cu credinţă să-i vindece.
De la sărbătoarea Sfântului Spiridon, ziua începe să crească;
Sfântul Spiridon este patronul cizmarilor, cojocarilor şi olarilor, care-l cinstesc prin petreceri şi prin voie bună, fără excese bahice.
Pentru sănătatea întregii familii, pentru câştig şi pentru spor în casă, în ziua praznicului nu se prestează munci în gospodărie: nu se coase, nu se spală rufe şi gospodinele nu face curăţenie; în mediul rural nu se înjugă vitele pentru că este rău de pagubă; în această zi şi animalelor de tracţiune li se dă să mănânce fânul din mână.
Cele mai multe minuni de vindecare se petrec în bisericile şi în spitalele care poartă hramul Sfântului Spiridon.
În ziua praznicului, bătrânii amintesc tinerilor cât de importantă este această sărbătoare pentru fiecare credincios; ei se roagă şi-i cer Sfântului ca din gospodăria respectivă Sfântul Spiridon să alunge boala şi să nu se nască monştri: copii cu malformaţii, vite cu două capete etc. articolul aici