Milioane de ortodocşi îl sărbătoresc mâine, 23 aprilie pe marele mucenic Gheorghe, purtător de biruinţă. În tradiţia creştină se spune că pe timpul împăratului Diocleţian, Sfântul Gheorghe a renunţat la hainele militare pentru a mărturisi credinţa. În această zi credincioşii merg la biserică unde participă la liturghie şi fac pomene pentru cei adormiţi.
Peste 250 de creştini ortodocşi din Paşcani sunt aşteptaţi mâine la biserica cu hramul Sfântul Gheorghe din Fântânele pentru a participa la slujbă, după care vor primi pachete cu mâncare.
Pe lângă semnificaţiile creştine legate de această sărbătoare, în calendarul popular ziua de 23 aprilie marchează începutul anului pastoral când se aleg ciobanii, miei şi locul viitoarei stâne. Tot atunci se mulg pentru prima dată oile şi se prepară primul cas.
Pentru a spori producţia de lapte în multe zone din ţară, în ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe, pe marginea găleţii în care se mulge pentru prima dată laptele oilor se aşează „colacul oilor”, care are formă unei cununi, preparat din făină de grâu curată, cu apă şi sare, apoi uns cu gălbenuş de ou. Colacul este revendicat de doi păstori care vor să-l rupă în două. Potrivit tradiţiei, păstorul care rămâne cu partea mai mare a colacului va avea noroc la producţia de lapte în vara pastorală. De asemenea, în unele zone, în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe, la primul muls, în locul colacului se foloseşte o cunună din ramuri verzi, care are puteri magice: va spori laptele şi va alunga forţele malefice, destul de active în ajunul praznicului.
Pe lângă aceste tradiţii păstoreşti, în unele zone gospodinele scot uneltele de ţesut din casă pentru a avea spor la lucru tot anul, iar în zonele rurale oamenii priveghează toată noaptea pentru a fi voioşi şi sănătoşi. La noapte fetele nemăritate trebuie să se uite într-o cofă plină cu apă pentru a-şi vedea ursitul.