Doar una din cinci firme active din judeţ îşi are originea în mediul rural. Potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie din Iaşi, în comunele de pe raza judeţului sunt 3.029 de firme care au depus bilanţ aferent activităţii economice pe anul 2015 cu cifră de afaceri mai mare de zero lei.
Valoarea cumulată a afacerilor desfăşurate de firmele din mediul rural se apropie de pragul de 5 miliarde de lei. „83% din numărul de firme active în 2015 şi 87% din cifra de afaceri a judeţului Iaşi se concentrează în municipiul reşedinţă şi zona sa metropolitană. E un ecart dintre cele mai mari la nivelul judeţelor României, care e datorat rolului pe care-l ocupă Iaşul nu numai la nivel judeţean, ci şi la nivele teritoriale superioare, fiind oraşul regional cel mai consolidat din nord-estul României”, a remarcat George Ţurcănaşu, lector universitar la Facultatea de Geografie şi Geologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Dacă împărţim numărul de firme active din municipiul Iaşi la populaţia oraşului rezultată după ultimul recensământ, cel puţin statistic există în municipiul Iaşi o proporţie de o firmă la 32 de locuitori. Pe baza aceluiaşi raţionament, luând în calcul toate societăţile cu sediul social în comunele din judeţ, raportul este de o firmă la 137 de persoane. Miroslava, Tomeşti şi Valea Lupului deţin primele poziţii în topul comunelor cu cele mai multe firme, dar şi al afacerilor. Cele 374 de firme din comuna Miroslava au realizat anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 miliarde de lei, cuantum reprezentând aproximativ 17% din valoarea adunată a afacerilor declarate de toate firmele din municipiul Iaşi pe 2015. Mai bine de 78% din cifra de afaceri consemnată anul trecut în dreptul comunei Miroslava se datorează activităţii fabricii americane de pompe şi injectoare pentru motoare diesel Delphi.
„Proximitatea faţă de marele oraş”
Comuna Tomeşti este pe locul doi în judeţ după numărul de firme active în 2015, 227 la număr, cu 14 în plus faţă de Valea Lupului, ocupanta locului trei. Comuna Valea Lupului îşi ia „revanşa” faţă de Tomeşti la cifra de afaceri realizată, indicatorii fiindu-i net favorabili: 423,3 milioane de lei este valoarea afacerilor realizate de firmele din comuna Valea Lupului, faţă de 216,8 milioane lei în cazul comunei Tomeşti. După numărul de firme active, în topul celor mai active comune din judeţ se mai regăsesc, în ordine, Ciurea (187), Holboca (168), Bârnova (154), Rediu (114), Popricani (70), Leţcani (67) şi Aroneanu (63), toate fiind unităţi administrativ-teritoriale din vecinătatea municipiului Iaşi.
„La nivel LAU2 (municipii, oraşe şi comune) se observă o detaşare faţă de marea majoritate a comunelor a celor două municipii (Iaşi şi Paşcani), a celor trei oraşe (Târgu Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei) şi a câtorva comune ce joacă un rol de loc central al unor mici structuri teritoriale locale (Răducăneni, Vlădeni, Belceşti şi Ţibăneşti). Pe lângă această dispunere conformă ierarhiei aşezărilor în teritoriul judeţean, un rol important în distribuţia spaţială a numărului de firme şi a cifrei de afaceri îl ocupă proximitatea faţă de marele oraş, dar şi accesibilitatea la căile de comunicaţii. Din această perspectivă se detaşează comunele din periurbanul ieşean, parte a zonei metropolitane (Miroslava, Valea Lupului, Tomeşti, Holboca, Leţcani), dar şi cele situate pe axa Iaşi-Paşcani şi Hârlău-Târgu Frumos. Ruralul profund, cu o accesibilitate redusă şi aflat departe de incidenţa polarizării urbane, cu toate dezavantajele ce provin din această localizare – accesibilitate redusă la unităţile de învăţământ liceal şi specializat pe anumite meserii, la învăţământul superior sau, pur şi simplu, depărtarea de oraşul ca piaţă de desfacere a produselor agricole – pare a fi mai degrabă inactiv din punct de vedere antreprenorial”, a explicat universitarul ieşean.
Continuarea pe Ziarul de Iasi