Anual, la data de 20 martie este celebrată Ziua internaţională a fericirii („International Day of Happiness”). A fost proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 66/281 din 12 iulie 2012, potrivit www.un.org.
Pentru ediţia din acest an a Zilei internaţionale a fericirii, site-ul oficial al evenimentului, happynessday.org, subliniază importanţa pe care relaţiile pozitive cu ceilalţi oameni o au atât asupra propriei stări de bunăstare, cât şi asupra fericirii generale. Atenţia la nevoile celuilalt, generozitatea şi recunoştinţa sunt trei valori care au potenţialul de a ne spori starea de mulţumire interioară, satisfacţia de viaţă şi, atunci când apar situaţii de criză precum pandemii sau conflicte, de a le diminua consecinţele negative. „În lumea de azi, există multe motive serioase de îngrijorare. Dar chiar dacă nu putem întotdeauna să schimbăm ceea ce se întâmplă, putem alege cum să reacţionăm”, arată happynessday.org. „Grija pentru bunăstarea oamenilor trebuie să fie în topul priorităţilor noastre, iar bunătatea este cheia pentru o lume mai fericită”, completează dr. Mark Williamson, citat de happynessday.org.
În 2021, tema Zilei internaţionale a fericirii a fost „Fericire pentru toţi, pentru totdeauna” („Happiness for All, Forever”), arată happinessday.org. Toţi oamenii au dreptul la fericire şi bunăstare, iar pentru a atinge acest ambiţios ţel, este nevoie de un efort conjugat, care să înceapă cu fiecare dintre noi şi să continue la nivel de organizaţii, comunităţi, naţiuni şi, în cele din urmă, al întregii umanităţi.
La 18 martie 2022, Organizaţia Naţiunilor Unite a publicat cel de-al zecelea Raport Mondial al Fericirii (World Happiness Report), care clasifică fericirea globală în aproximativ 150 de ţări şi care este realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al ONU. Finlanda a fost desemnată „cea mai fericită ţară din lume” pentru al cincilea an consecutiv, conform https://worldhappiness.report/. Cu un scor de 7,82 din 10, ţara nordică cu 5,5 milioane de locuitori se află înaintea Danemarcei, Islandei, Elveţiei şi a Ţărilor Jos, într-un top 10 neschimbat al clasamentului, dominat de ţările europene, în special din Europa de Nord.
„Ţările care au înregistrat cele mai mari progrese (în clasament) au fost Serbia, Bulgaria şi România. Ţările cel mai prost clasate sunt Liban, Venezuela şi Afganistan”, conform studiului.