Pe 27 octombrie, pisicile negre sunt în centrul atenției, cu ocazia unei zile dedicate acestor feline elegante, misterioase și, de multe ori, neînțelese. Asociate de-a lungul timpului cu superstiții și credințe populare, ele au fost considerate cândva semne de ghinion, deși nu sunt cu nimic diferite de celelalte pisici în ceea ce privește afecțiunea și atașamentul față de oameni.
Dincolo de mituri și prejudecăți, pisicile cu blana neagră sunt animale jucăușe, inteligente și la fel de dornice de un cămin iubitor. Ziua dedicată lor este un prilej de a combate stereotipurile, de a încuraja adopțiile și de a le oferi șansa la o viață în care culoarea blănii să nu mai fie un motiv de discriminare. Pentru că, indiferent de culoare, fiecare pisică merită iubire, grijă și un loc pe care să-l numească acasă.
Unde au „greșit” pisicile negre?
Încă din Egiptul Antic, pisicile erau venerate, în parte datorită capacității lor de a combate paraziții, cum ar fi șoareci, șobolani. Pisicile regilor purtau bijuterii de aur și aveau voie să mănânce din farfuriile stăpânilor.
Și astăzi, pisicile negre sunt adesea asociate ghinionului, dar nu toată lumea știe de ce.
În mitologia celtică se spune că zânele luau întruchiparea unor pisici negre, iar sosirea lor într-o casă sau sat era semn de noroc.
Din nefericire, pelerinii religioși se temeau de orice era legat de credințele păgâne ale strămoșilor, iar pisicile negre au sfârșit prin a fi considerate adevărați demoni.
