Investiţia de la barajul Lunca Paşcani ar putea fi finalizată după trei decenii şi jumătate de la debutul lucrărilor * autorităţile pregătesc un proiect european pentru sesiunea 2014 – 2020 * în acest timp, zeci de localităţi din zona Paşcaniului şi Romanului se află în pericol de inundaţii
Statul român îşi dovedeşte pe deplin incapacitatea de a-i pune la adăpost de inundaţii pe locuitorii de pe malul râului Siret din zona municipiilor Paşcani şi Roman. Considerată o investiţie „nerentabilă”, finalizarea lucrărilor la barajul de la Lunca Paşcani este tergiversată de peste 25 de ani. Ani la rândul, guvernele care s-au perindat la conducerea României nu au fost în stare să identifice o soluţie de finanţare. Regimul comunist a început construirea barajului în 1985 şi, în mai puţin de patru ani, trei sferturi din investiţie a fost realizată. Au urmat 25 de ani de neputinţă şi impotenţă politică. În prezent, se vorbeşte de fonduri europene, dar încă nu se ştie cine va fi beneficiarul lucrării, cine va scrie proiectul şi pe ce axă de finanţare ar putea fi depus.
Risc major de inundaţii
În aval de baraj riscul de inundaţii este unul ridicat. „Dacă vom avea viituri mai mari decât cele din 2008 sau 2010, vor fi probleme. Vorbim aici de Paşcani, zona de jos a Romanului şi a tuturor comunelor limitrofe”, a declarat ieri senatorul Florin Constantinescu, unul dintre parlamentarii ieşeni care a avut o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai Guvernului pe tema barajului. Specialiştii afirmă că inundaţiile menţionate de către Constantinescu nu ar fi provocat pagube dacă barajul ar fi fost terminat. Acest lucru s-a văzut şi în anul 2010, în condiţiile în care după dezastrul din 2008 s-a impus un ritm de lucru mai rapid, iar efectele inundaţiile de acum patru ani au fost limitate pe anumite porţiuni.