Banalul drum al pungii de gunoi de sub chiuvetă până la centrul de valorificare deşeuri s-a dovedit o nucă mult mai tare decât şi-a imaginat oricine: simplu cetăţean sau oficial local ori guvernamental. Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, finalizat în sfârşit la Iaşi cu finanţare din două programe europene, cu chiu cu vai şi cu ani de întârzieri, mai are doar un „mic” hop de trecut: să atingă scopul pentru care a fost creat. Concret: să recicleze mai mult, faţă de procentul prea mic de acum, din tot ce aruncă oamenii la gunoi. Un ajutor esenţial vine dacă aruncăm deja selectat gunoiul propriu, în pubelele special destinate. Aici, se pare, nicio sumă, oricât de mare, de la UE sau din altă parte, încă nu ar fi suficientă. Totuşi, încet, deşi sub aşteptările de la lansarea proiectelor sau chiar de la tăierea panglicilor, lucrurile par a merge în direcţia bună.
La mai bine de 15 ani de când au apărut primele schiţe ale Sistemului de Management Integrat al Deşeurilor din judeţul Iaşi, în sfârşit totul funcţionează. Pe hârtie, căci la ghena de gunoi de lângă bloc treaba stă cu totul altfel.
La începutul anului 2006, Guvernul Tăriceanu adopta un memorandum legat de sistemul ieşean, alături de cele similare din Satu Mare şi Sibiu, care erau printre primele din România, urmat de o hotărâre de guvern (537/2006) care le includea pe toate într-o serie de împrumuturi în sumă de 1,44 miliarde de euro, pentru finanţarea investiţiilor prioritare de mediu şi gospodărire a apelor. În cele din urmă, suportul financiar avea să vină din partea Uniunii Europene.
Realizarea proiectului şi punerea lui în funcţiune aveau însă să aibă punct final abia peste 15 ani, după multe impedimente: în luna aprilie 2021. Atunci a pornit şi Secţia mecano-biologică – ultima instalaţie complexă din tot sistemul, care a mai avut nevoie de câte ceva ca să înceapă să meargă.