Pe rolul instanţelor sunt la ora actuală zeci de cereri adresate judecătorilor prin care suspecţii solicită înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Motivul: în funcţie de fapta de care este acuzat, arestatul poate merge la serviciu sau la şcoală.
Odată cu implementarea noului Cod Penal şi a celui de Procedură Penală a fost introdusă şi o măsură total nouă pentru România, dar care se aplică de ani buni în Occident: cea a arestului la domiciliu. Această măsură vine ca o alternativă la arestul preventiv şi poate fi aplicată în funcţie de gravitatea faptelor săvârşite de inculpat.
În prezent pe rolul instanţelor sunt zeci de cereri adresate judecătorilor prin care se solicită înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Printre cei care şi-au dorit să iasă din arest pentru a sta acasă sub supravegherea poliţiei se numără interlopul Nuţu Cămătaru, patronul Grupului Feroviar Român, Gruia Stoica, procurorul acuzat de şantaj, Cristian Hristescu, dar şi judecătoarele acuzate de corupţie Viorica Dinu şi Antoanela Costache. Pentru nici unul dintre ei magistraţii nu au acceptat cererea.
De noua măsură au beneficiat până acum 24 de suspecţi pentru care instanţele au dispus înlocuirea arestului preventiv cu măsura preventivă a arestului la domiciliu. Printre aceştia se numără şi Daniel Trandafirescu, fiul comisarului- şef Ionel Trandafirescu, adjunctul şefului IJP Prahova, acuzat de contrabandă cu ţigări. Suspecţii pentru care se ia această măsură nu beneficiază de libertate deplină, dar nici de condiţiile din arestul Poliţiei.
Ei sunt monitorizaţi şi supravegheaţi, nu prin aşa-numitele brăţări electronice, cu GPS, cum se practică în alte ţări, ci de poliţişti. Pentru asta, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) ar trebui să mobilizeze nu mai puţin de 1.600 de angajaţi, oameni pe care instituţia nu-i are, potrivit lui Marian Gruia, liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor. De aceea, în acest moment doar 500 de poliţişti au fost mutaţi în nou-înfiinţatele birouri de supraveghere judiciară.
Brăţările obligatorii şi nu prea
Astfel, noul Cod de Procedură Penală arată că judecătorul poate dispune ca „pe durata arestului la domiciliu, inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere”. Cu toate acestea, obligaţia poate fi dispusă numai cu acordul inculpatului. Liderul Sindicatului Naţional al Poliţiştilor e de părere că brăţările cu sistem GPS le-ar fi fost de mare ajutor colegilor săi.