Specialiștii spun că senzația de oboseală, iritabilitate sau lipsă de energie pe care o resimt mulți oameni la începutul sezonului cald este reală și ține de modul în care organismul se adaptează la schimbările de lumină, temperatură și ritm biologic.
Psihoterapeutul sistemic centrat pe emoții Loredana Grigore explică, pentru „Weekend Adevărul“, că această stare este, de cele mai multe ori, una temporară și reflectă procesul prin care corpul încearcă să se sincronizeze cu noul ritm al naturii.
„Weekend Adevărul“: Ce este, de fapt, astenia de primăvară? Vorbim despre o afecțiune reală sau este doar o stare temporară?
Loredana Grigore: Cuvântul astenie provine din greacă, din „asthéneia“, care înseamnă „fără forță“. Astenia de primăvară nu este o condiție medicală recunoscută și nu apare în „Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale“. Reprezintă o stare tranzitorie de dezechilibru biologic, pentru care nu există criterii de diagnostic sau protocoale clinice dedicate. Starea este una temporară și este, de fapt, un proces de adaptare, prin care corpurile noastre încearcă să recupereze decalajul simțit față de schimbările ce apar în mediul înconjurător, odată cu venirea primăverii.
Cât de des apare astenia de primăvară? Există date relevante?
În România, aproximativ 4 din 10 femei (40%) și 2 din 10 bărbați (20%) declară că au suferit de astenie de primăvară în ultimii ani. În același timp, unele cercetări europene sugerează că aproape jumătate dintre participanți (47%) raportează oboseală specifică primăvara, deși există dezbateri dacă aceasta este un sindrom sezonier autentic sau o etichetă culturală pentru oboseala acumulată. Anumite clinici estimează că aproximativ 2% din populația generală resimte o formă de oboseală accentuată care coincide strict cu tranziția de la iarnă la primăvară. Aceste date reflectă însă percepții subiective, nu diagnostice clinice. Nu există studii epidemiologice solide care să stabilească o prevalență clară.
Odihna, medicamentul ideal
Care sunt cele mai frecvente simptome?
Printre cele mai vizibile manifestări ale acestei perioade de adaptare se numără o stare de oboseală accentuată și o slăbiciune musculară care ne poate face să simțim că activitățile obișnuite au devenit brusc mult mai grele. Această lipsă de energie vine și cu o senzație de greutate fizică sau chiar de episoade de dificultăți de respirație, semn că organismul trece printr-un efort de adaptare la noile condiții de temperatură și lumină. Este un moment în care resursele noastre interne sunt redirecționate pentru a face față schimbărilor de mediu, ceea ce explică de ce ne simțim adesea fără vlagă încă de la începutul zilei. Tulburările de somn și modificările apetitului reprezintă un alt set de simptome frecvente ce pot apărea în această perioadă, pentru ajustarea ritmului intern. Imaginați-vă că este ca și cum avem un ceas biologic intern în creier, care poartă numele de nucleu suprachiasmatic. El se găsește în zona hipotalamusului, primește informații despre lumină direct de la ochi și, cu aceste date, reglează ritmul somn-veghe, secreția de melatonină, temperatura corpului și nivelul de energie pe parcursul zilei. Când primăvara cresc durata și intensitatea luminii, acest sistem are nevoie să se recalibreze. În timpul adaptării pot apărea dificultăți de adormire, treziri mai frecvente sau, dimpotrivă, o stare de somnolență în timpul zilei. Este un proces de sincronizare a organismului cu noul ritm al mediului. În același timp, putem observa că apetitul nostru fluctuează, corpul căutând instinctiv resurse care să îi ofere un confort imediat sau energie rapidă în fața acestui dezechilibru trecător. Din punct de vedere emoțional, tranziția se poate manifesta printr-o paletă largă de stări, de la iritabilitate și nervozitate crescută până la momente de melancolie sau tristețe fără un motiv evident. În timp ce unele persoane devin mai furioase și mai reactive, altele pot aluneca spre o stare de apatie și retragere. Amintesc aici că este vorba de o stare de tranziție, care trece în mod organic.