În judeţ sunt deocamdată trei centre, cu posibilitatea de a deschide şi altele, în funcţie de cerere. Se pot face şi programări, dar se poate veni şi direct în centru cu copilul, obligatoriu cu părinte sau tutore legal. Sfatul medicilor este ca părinţii să facă vaccin copilului, dacă îl ştiu pe acesta sănătos. În caz contrar, discutaţi cu medicul de familie, de la caz la caz.
Începând de astăzi, copiii cu vârste între 5 şi 11 ani pot fi imunizaţi împotriva COVID-19 la unul dintre cele 3 centre din judeţ: la Complexul studenţesc „Tudor Vladimirescu”, la Centrul Cinema Victoria şi la centrul din Paşcani, amenajat la Primărie.
Există intenţia de a deschide un astfel de centru şi la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iaşi. „Suntem în perioada de reabilitare şi încercăm să găsim soluţii pentru a realiza un centru de vaccinare pentru copiii între 5 – 11 ani. Sperăm să găsim varianta optimă”, a declarat Alina Belu, managerul unităţii medicale.
În Centrul Regional de Depozitare Iaşi urmau să fie distribuite 12.000 de doze în acest scop. Programarea se face doar în cele trei vaccinare disponibile în judeţ, care au denumirea P_Ped pe platforma https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/, şi se face prin intermediul conturilor părinţilor sau ale reprezentanţilor legali. Programarea nu este obligatorie, părinţii se pot prezenta direct cu copiii în cabinetele centrelor de vaccinare dedicate minorilor sau la medicii de familie care au solicitat doze de vaccin pentru imunizarea copiilor.
Vaccinul folosit este Comirnaty, produs de Pfizer-BioNTech, iar schema de vaccinare pentru copii este diferită: doza administrată este de 10 micrograme la interval de 21 zile. Administrarea este intramusculară, fiind similară celorlalte grupe de vârstă.
Specialiştii recomandă vaccinarea: copiii au făcut şi forme grave
Specialiştii ieşeni spun că este recomandată vaccinarea în rândul copiilor, însă cel mai bine este ca părinţii să ia această decizie după ce au discutat cu medicul de familie sau cu un pediatru. „Părinţii ar trebui să aibă o comunicare pe această temă cu medicul de familie în primul rând, fiindcă el cunoaşte foarte bine copilul, iar acest lucru ar trebui să se stabilească de comun acord. Sigur, dacă părintele îşi cunoaşte foarte bine copilul şi acesta are o dezvoltare normală, fără probleme de sănătate, se poate adresa direct centrului de vaccinare”, a explicat dr. Tamara Roşu, medic-şef al Unităţii de Primire a Urgenţelor de la Spitalul de Copii.
Medicul ieşean spune că experienţa din valurile anterioare arată că cei mici au făcut atât forme uşoare ale bolii care au putut fi tratate acasă, dar şi forme grave care au avut nevoie de tratament şi spitalizare. Astfel, vaccinul ar reduce atât apariţia formelor severe de boală cât şi riscul de dezvoltare a complicaţiilor apărute după infectarea cu SARS-CoV-2, cum ar fi simptomele persistente post COVID sau sindromul inflamator multisistemic. Acesta este o afecţiune care afectează diferite organe ale corpului – inima, plămânii, rinichii, creierul, tubul digestiv care se inflamează şi pot da manifestări clinice severe. Deşi medicii spun că aceste cazuri sunt rare, manifestările sunt grave.
Exemplu: un caz grav, negativ la internare, dar cu urmări grave ale infecţiei
În valul anterior, la începutul lunii noiembrie, medicul ieşean a identificat un astfel de caz la un copil de 7 ani, iar familia nici nu a ştiut că a trecut prin infecţia cu SARS-CoV-2, având o formă uşoară. Copilul însă a ajuns în UPU cu stare generală gravă, cu febră care nu ceda la niciun tratament nici după câteva zile, cu dureri abdominale puternice, vărsături, scaune diareice, stare de confuzie şi erupţii pe faţă, mâini şi picioare.
Trecerea prin boală a fost descoperită în urma investigaţiilor făcute, copilul având anticorpi. „S-a făcut testul antigen rapid şi PCR, ambele negative, iar surpriza a fost că avea anticorpi împotriva virusului, ceea ce atestă că acest copil a trecut prin infecţie, iar acesta era efectul tardiv al infecţiei. Copilul avea sindrom inflamator multisistemic, asociat COVID-19, a fost confirmat clinic, paraclinic şi imagistic. A necesitat mai multe zile de spitalizare, iar partea fericită este că a avut o evoluţie favorabilă. Copilul a fost externat, urmând să fie reevaluat periodic pentru a vedea dacă acest sindrom inflamator multisistemic a lăsat sechele”, a completat dr. Tamara Roşu.
Părinţii se tem de efectele adverse, recomandările oficiale însă îi încurajează
Astfel, deşi copiii care suferă de boli cronice respiratorii, renale, hepatice, cardiace, boli inflamatorii intestinale sau imunodepresie de diferite cauze sunt mai expuşi riscului de a dezvolta forme severe de COVID-19 după infecţia cu virusul SARS CoV-2 în comparaţie cu copiii sănătoşi, vaccinarea ar face diferenţa. „Inclusiv în literatura de specialitate sunt trecute astfel de cazuri grave, nu sunt foarte multe, dar riscul există. Acum avem şi un trend mult mai accentuat al infecţiilor la pacientul de vârstă pediatrică şi este probabil ca după ce vom atinge vârful valului să asistăm după câteva săptămâni la o creştere a cazurilor de sindrom inflamator multisistemic”, a mai precizat dr. Tamara Roşu, medic-şef UPU de la Spitalul de Copii.
Medicii spun că părinţii se tem cel mai tare de apariţia efectelor adverse imediat după vaccin. Atât Centrul pentru Controlul şi Prevenţie al Bolilor din Statele Unite (CDC), cât şi medicii recomandă părinţii să nu administreze copiilor niciun medicament pentru ameliorarea durerii înainte de vaccinare pentru că ar putea reduce răspunsul imun la vaccin. În schimb, dacă apare febra sau durerea la locul injectării după vaccinare, se pot administra medicamente antitermice.
De asemenea, nu este recomandată administrarea antihistaminicelor înainte de vaccinare pentru prevenirea reacţiilor alergice.
Specialiştii spun că, deşi partea de medicină preventivă este mai puţin spectaculoasă în percepţia multor oameni, vaccinurile şi-au demonstrat de-a lungul timpului importanţa şi eficienţa.
sursa zdi