Bacalaureatul românesc se pregătește să devină unul dintre cele mai complexe examene din ultimii 30 de ani. Elevii care intră acum la liceu ar putea susține, în 2030, un BAC complet diferit: două limbi străine obligatorii, competențe digitale extinse, probe adaptate specializării și chiar Religia pe lista materiilor opționale.
Pentru milioane de părinți și elevi, schimbarea ridică o întrebare simplă: România încearcă să modernizeze școala sau complică și mai mult un examen deja dificil?
Ministerul Educației propune un Bacalaureat construit mai aproape de modelele europene. Toți elevii ar urma să susțină probe de competențe la două limbi moderne, competențe digitale și probe scrise adaptate profilului ales.
La Filologie, de exemplu, elevii ar putea da examen chiar la una dintre limbile moderne studiate. La Științe Sociale apare însă o noutate care a aprins deja dezbateri: Religia intră pe lista disciplinelor opționale, alături de Logică, Sociologie, Filosofie sau Economie.
Miza este importantă, în condițiile în care România are una dintre cele mai mari rate de analfabetism funcțional din Uniunea Europeană. Potrivit testelor OECD PISA, aproape 42% dintre elevii români de 15 ani au dificultăți majore în înțelegerea unui text.
În același timp, România rămâne printre ultimele state din UE la competențe digitale și la cunoașterea limbilor străine. Practic, Ministerul încearcă să mute BAC-ul de la memorare spre competențe reale, cerute pe piața europeană a muncii.
Comparativ cu alte state europene, România pare să se apropie de modele deja folosite în Vest. În Franța, elevii susțin probe diferențiate în funcție de specializare, cu accent pe limbi străine. În Germania, sistemul Abitur include evaluări complexe și o flexibilitate mai mare în alegerea disciplinelor.
În Finlanda, examenul de final de liceu pune accent pe competențe și interdisciplinaritate, nu doar pe teorie. Diferența este că, în aceste state, reformele au fost însoțite de investiții consistente în profesori și infrastructură școlară.