Infrastructura de transport joacă un rol esențial într-un context geopolitic tensionat. Are o funcție duală: civilă, dar și militară. Ce rol joacă infrastructura în acest context?
Într-un moment în care agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei creează un precedent îngrijorător, iar analiștii anticipează posibile escaladări în proximitatea NATO în următorii ani, se impune o întrebare urgentă: cât de pregătită este regiunea Moldovei – flancul estic al NATO și granița estică a Uniunii Europene – pentru a face față unui astfel de scenariu?
Țările baltice au înțeles miza. Investesc masiv în infrastructura de transport adaptată nevoilor militare, în fortificarea frontierelor și chiar în reintroducerea serviciului militar obligatoriu. Autostrada Via Baltica, de exemplu, este proiectată ca arteră de apărare și mobilitate militară, cu finalizare estimată până în 2028. Similar și conexiunea dintre capitala lituaniană Vilnius și orașul polonez Augustow este prevăzută pentru a fi modernizată și adaptată mobilității militare până în 2028 ca o „alternativă” la Via Baltica. Cu alte cuvinte, vedem eforturi conjugate și concrete de utilizare duală, respectiv civil-militară în zona baltică, astfel că am considerat oportună și necesară o analiză pe zona noastră de interes, respectiv estul României. Prin contrast, estul României pare a fi fost uitat. Am analizat ce s-a făcut până acum, unde ne aflăm în 2025 și ce se poate (realist) recupera până în 2028.
Analiza se va concentra, în principal, asupra infrastructurii rutiere majore și, în plan secundar, asupra lucrărilor de artă expuse riscului în cazul unui conflict militar – în special podurile care traversează râuri importante din estul României, inclusiv în zona transfrontalieră cu Republica Moldova și Ucraina.
2025: MOLDOVA – FLANC IGNORAT
După 18 ani de apartenență la Uniunea Europeană, regiunea Moldovei are doar 52 km de autostradă în exploatare: 36 km din A7 (sectorul Buzău-Focșani din județul Vrancea) și 16 km în centura Bacăului. Asta înseamnă mai puțin de 4% din totalul drumurilor rapide din România.
Chiar dacă lucrările pe A7 până la Pașcani sunt în execuție, iar tronsonul din A8 (Moțca-Leghin) este contractat, orizontul de finalizare și siguranța finanțării rămân incerte, pe fondul ratării finanțării din PNRR și al noilor restricții bugetare anunțate de Guvern. (Figura 1).
CONTINUARE OE ZIARUL DE IASI