Ce trebuie să facă oamenii la cutremur: GHID cu informaţii şi reguli de comportament în cazul producerii unui seism

Oamenii trebuie să stea sub pereţii de rezistenţă din locuinţă atunci când se produce un cutremur de mare intensitate, să nu folosească scările sau liftul, care sunt cele mai nesigure în timpul unui seism, şi să aibă o trusă care să conţină apă şi conserve, fluier, lanternă şi medicamente.
Potrivit ghidului cu informaţii şi reguli de comportament în cazul producerii unui cutremur, oamenii trebuie să identifice din timp locurile sigure din locuinţele lor, pentru a se proteja în cazul unui seism şi să aibă pregătită o trusă de supravieţuire, pe care să o ţină la îndemână.
În timpul producerii unui seism este interzisă folosirea scărilor şi a lifturilor, fiind recomandată îndepărtarea de clădiri sau de obiectele grele neasigurate din casă.
Potrivit ghidului, trusa de supravieţuire trebuie verificată cel puţin o dată pe an şi reînnoită cu obiectele necesare. Aceasta cuprinde, pe lângă apă şi alimente, medicamente şi materiale de uz medical, produse de igienă, copii ale actelor de identitate, precum şi materiale de primă necesitate, cum ar fi lanterna, pătura sau fluierul.
De asemenea, ar trebui să fie stabilit un punct de întâlnire cu membrii familiei după producerea cutremurului şi aceştia să fie pregătiţi să se descurce singuri pentru cel puţin trei zile.
În cazul unui cutremur, strategia echipelor de intervenţie are mai multe etape, prima vizând alocarea resurselor pentru rezolvarea cazurilor primite prin numărul unic de urgenţă 112. Apoi este evaluată situaţia şi este stabilit modul de acţiune pe termen lung, împreună cu factorii decizionali din cadrul administraţiei publice centrale şi locale.
După aceea este pus în aplicare Planul Roşu de Intervenţie – plan de ridicare a capacităţii operaţionale a SMURD, raportat la numărul victimelor, fiind suplimentate efectivele proprii şi mijloacele de intervenţie în funcţie de natura situaţiei create. Urmează evacuarea populaţiei spre zone sigure, adăpostirea şi hrănirea acestora prin grija autorităţilor locale, precum şi restabilirea stării de normalitate după ce au fost salvate sau evacuate persoanele din zonele afectate.
Pentru evacuare se au în vedere în primul rând persoanele cu capacităţi motrice reduse sau cele care necesită îngrijiri medicale, unităţile de învăţământ, dacă este cazul, urmând gradual evacuarea şi cazarea tuturor persoare din zonele afectate.
Pe parcursul fiecărui an se fac simulări de producere a unui cutremur, stabilind astfel modul de răspuns integrat al tuturor structurilor cu atribuţii în domeniu.
Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, este o mare diferenţă în prezent faţă de 1977 în ce priveşte gestionarea unei eventuale catastrofe, generată de un seism. Tehnicii de intervenţie au capacitate de răspuns crescută faţă de 1977 şi există o evidenţă a clădirilor cu grad ridicat de risc, ceea ce permite intervenţia rapidă şi precisă în astfel de situaţii. Totodată, există planuri de acţiune concrete de realizare a măsurilor de salvare, evacuare şi protecţie a populaţiei.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 4.37, în zona Vrancea, fiind simţit şi la Bucureşti.
Un alt cutremur în zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 8.10, la aproximativ trei ore şi jumătate după seismul de 5,5 grade.
Potrivit directorului ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, sunt posibile replici de până în 4 grade.
Anul acesta, în zona Vrancea s-au mai produs şase cutremure cu magnitudinea de cel puţin 4 grade, la 11 august (4,5 grade), 28 iulie (4 grade), 12 iulie (4,1 grade), 20 iunie (4,2 grade), 21 aprilie (4,2 grade) şi 6 martie (4,2 grade).
Din 23 septembrie, în Galaţi s-au produs peste 30 de cutremure cu magnitudine de peste 2,5 grade pe scara Richter. Cel mai puternic a avut 3,9 grade şi s-a produs pe 29 septembrie. Ultimul cutremur în Galaţi s-a produs duminică, la ora 5.35 şi a avut magnitudinea de 2,8 grade pe scara Richter. Seismul s-a produs la aproape o oră după cutremurul de 5,5 grade produs în Vrancea.
În 4 martie 1977 s-a produs un seism la ora 21.22, care a avut efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter şi a făcut în timp de aproximativ 56 de secunde 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost aproximativ 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.
Cutremurul din 1977 i-a surprins pe specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, care nu aveau echipamente de alarmare şi care nu se aşteptau la un seism de 7,2 grade pe scara Richter. Acum, Institutul Naţional pentru Fizica Pământului înregistrează seismul cu 30 de secunde înainte, iar la patru secunde de la producere se cunoaşte magnitudinea cutremurului.
După sesizarea cutremurului sunt blocate automat instalaţiile cu risc, iar prin STS sunt alarmate instituţiile statului şi Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă.
În Capitală sunt 190 de clădiri considerate pericol public în caz de cutremur, potrivit ultimei actualizări a listei imobilelor încadrate în clasa I de risc seismic, prin care au fost adăugate şi cele care au spaţii publice cu suprafaţă mai mare de 50 de metri pătraţi.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, declara, în iunie, că în câteva săptămâni va apărea o hartă de risc seismic a Bucureştiului, dar nu o va face publică pentru a nu speria populaţia şi a nu fi la dispoziţia samsarilor imobiliari, el arătând că în cinci ani au fost consolidate mai puţin de 30 de clădiri.
Patru clădiri din Bucureşti încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, după ce în intervalul 2008-2011 au fost puse în siguranţă alte şapte, anunţa Primăriei Capitalei în 25 septembrie.
Potrivit municipalităţii, în 2013 ar urma să fie încheiate lucrările de consolidare la imobilele situate la adresele str. Maria Rosetti nr. 55, bd. I. C. Brătianu nr. 5, bd. Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr. 31, iar anul viitor au termen de finalizare cele la clădirea din str. Ion Câmpineanu nr. 9.
De asemenea, până la sfârşitul anului pot fi date ordinele de începere a lucrărilor pentru alte clădiri, respectiv cele din str. Pictor Ştefan Luchian nr. 12, corp C, şi str. Boteanu nr. 3A+3B, în funcţie de semnarea tuturor contractelor de finanţare şi mutarea locatarilor în locuinţe de necesitate, preciza Primăria Capitalei. (Mediafax)