În anul 2018, o lege adoptată de Parlament impunea poliției rutiere să semnalizeze prin panouri instalarea radarelor cu cel puțin 500 de metri față de aparatul de măsurare a vitezei. După ce legea a fost respinsă de două ori de către CCR, printr-un nou proiect se renunță la această prevedere.
Din legea inițială se menține însă obligativitatea ca mașinile poliției rutiere să aibă însemnele specifice, fiind interzisă instalarea radarelor pe mașini „civile”.
Prevederile legii din 2018 nu au fost aplicate nici măcar o singură zi, iar proiectul prin care poliția va trebui să renunțe la mașinile fără însemne abia a fost depus la Senat, astfel că este probabil ca aceste vehicule să fie utilizate cel puțin până la finele acestui an.
Presemnalizarea radarelor, bucuria vitezomanilor
În urmă cu trei ani, șoferii din România puteau spera că vor scăpa aproape complet de riscul de a fi amendați pentru depășirea vitezei admise după ce Parlamentul a adoptat un proiect de lege inițiat de către deputatul PNL Florin Roman care făcea practic imposibilă misiunea poliției rutierei de a-i sancționa pe vitezomani.
„În cazul utilizării dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere ori a utilizării dispozitivelor radar tip pistol, este obligatorie presemnalizarea prezenţei acestora în zona drumului public prin panouri de atenţionare, postate mai înainte pe sensul de mers, cu minimum 500 m în localitate şi cu minimum 2000 m în afara localităţii, dar nu mai mult de 1000 m în localitate şi 4000 m în afara localităţii faţă de radar”, era una dintre prevederile legii lui Roman.
În plus, utilizarea dispozitivelor mobile de tip pistol nu se putea face la o distanță mai mare de 10 metri de vehiculul din dotarea poliției rutierei. Oamenilor legii le mai rămânea posibilitatea să utilizeze radarele de pe mașinile aflate în mișcare însă și aici eficacitatea era limitată de o altă prevedere a legii.
„Dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile şi însemnele distinctive ale poliţiei rutiere şi care sunt poziţionate vizibil”, se spune în lege, care mai stipula că amenzile aplicate ca urmare a măsurării vitezei din mașini fără însemnele poliției sunt atinse de nulitate.
În această formă, legea a fost adoptată în iulie 2018, însă în aceeași lună președintele României a sesizat Curtea Constituțională, care a reclamat neconstituționalitatea actului normativ în integralitatea sa, pe considerente de conținut cât și de tehnică legislativă.
„Activitățile poliției rutiere de aplicare a normelor privind respectarea vitezei legale de circulație nu trebuie să se rezume la acțiuni vizibile și presemnalizate, în caz contrar polițiștii rutieri, respectiv polițiștii de frontieră, aflându-se în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile și atribuțiile prevăzute de lege”, reclama, printre altele, Klaus Iohannis.
Judecătorii Curții i-au dreptate președintelui în mai multe privințe, inclusiv în ce privește presemnalizarea radarelor astfel că Parlamentul a trebuit să reexamineze legea. Însă și această nouă formă a fost contestată la CCR, tot de către președintele Iohannis care a reclamat că la reexaminare au fost făcute și alte modificări ale legislației, pe lângă cele declarate neconstituționale.
Șeful statului a avut din nou câștig de cauză astfel că legea a ajuns a treia în procedură legislativă. În iunie 2020, Senatul a respins legea cu totul, fără să o mai modifice în concordanță cu observațiile Curții și apoi a trimis-o la Camera Deputaților, forul decizional, unde este previzbilă o decizie similară.
Mașinile fără însemne, interzise la poliția rutieră
În aceste condiții, Florin Roman, împreună cu o serie de parlamentari nou aleși, au depus un proiect nou prin care să salveze ce a rămas intact din legea inițială după deciziile CCR, anume interdicția ca poliția rutieră să nu mai utilizeze mașini fără însemnele specifice.
„Autovehiculele destinate controlului traficului, care utilizează dispozitive destinate măsurării vitezei vor fi poziționate vizibil și vor prezenta înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive”, este prevederea esențială din noul proiect de lege.
Cum proiectul este abia depus la Senat, prima Cameră sesizată, este puțin probabil să fie adoptat până la finele acestui an. În consecință, șoferii din România riscă în continuare să fie amendați cu ajutorul radarelor instalate în mașini neinscripționate ale poliției. În ce privește presemnalizarea radarelor, șoferii nu mai pot spera că o asemenea lege va mai trece în viitorul apropiat, după verdictul clar al CCR.