Statisticile arată că cele mai multe decese sunt printre persoanele în vârstă. În comunele Româneşti, Dobrovăţ, Mirosloveşti şi Movileni sunt peste 25% dintre locuitori care au peste 60 de ani. Urmează comunele Tătăruşi, Ţuţora şi Grozeşti.
La mai bine de o lună de la debutul epidemiei în ţara noastră, numărul cazurilor înregistrate permite câteva calcule şi reprezentări statistice – care, din nefericire, devin mai precise sau arată mai clar anumite tendinţe pe măsură ce epidemia se amplifică. De trei zile s-a reluat prezentarea numărului de bolnavi pe judeţe. Informaţii mai detaliate, cu evoluţii pe categorii de vârstă, oferă autorităţile din Italia, Spania sau Statele Unite.
În România, „pacientul zero“ a fost un gorjean testat pozitiv pe 26 februarie şi declarat vindecat o săptămână mai târziu. Pe parcursul celor cinci săptămâni care au trecut de atunci, numărul celor testaţi pozitiv a trecut de 3.000, de la cei fără simptome până la cazuri grave, inclusiv mortale. Pacientul mediu are 46 de ani, ceva mai sus de mijlocul plajei de vârstă a populaţiei active (18-64 de ani).
Cele mai afectate categorii de vârstă
În schimb, cazurile grave, unele încheiate cu deces, afectează mai ales populaţia în vârstă, cu atât mai mult cu cât cei testaţi pozitiv cu coronavirus suferă şi de alte boli cronice. Dacă primul deces a fost al unui pacient de 67 de ani, între cele care au urmat au fost şi oameni sub 40 de ani. Totuşi, apelurile medicilor şi ale oficialităţilor de a păstra distanţa socială se adresează în primul rând celor în vârstă de peste 60 de ani. Statisticile publicate de spanioli şi de italieni arată o incidenţă mare în rândul acestei categorii de populaţie, atât ca testare pozitivă, cât şi ca internare şi număr de decese. Maximul acestei incidenţe este atins, în ambele ţări, în categoria 70-89 de ani. În România, acest interval coboară cu o clasă de vârstă, atât în ce priveşte numărul celor infectaţi – unde cei mai mulţi sunt în categoria 40-49 de ani, cât şi al celor care pierd lupta cu virusul – 60-79 de ani.