Raportul Comisiei de la Veneția a fost interpretat în fel și chip, în funcție de ce muscă bâzâie pe căciula fiecăruia. Este de înțeles de ce șeful de post A3 n-a pomenit nici măcar un singur cuvânt în emisiunile sale despre apariția acestui Raport. După cum ar fi comic să băgăm în seamă ce-a înțeles Alina Gorghiu din acest document, studenții din anul I la Drept s-ar simți jigniți.
Asistăm din nou la un spectacol al caracterelor. Penibil. Cei care până mai ieri considerau recomandările Comisiei literă de evanghelie, acum se prefac că documentul respectiv nici nu există.
Cei care au responsabilitate pentru asumarea recomandărilor din Raport și pentru modificarea a ceea ce trebuie modificat în perspectiva alegerilor din luna mai fac pe mortul în păpușoi.
Politicienii autointitulați „proeuropeni” întorc spatele tocmai la ceea ce vine dinspre etalonul de democrație al comunității europene. Prin ce își dovedesc „proeuropenismul” cei care și-au lipit această etichetă, dacă sunt muți și surzi la observațiile Comisiei de la Veneția? Cum își mai vor da ei cu cărămida în piept, că „apără calea auroatlantică pe care merge România”, din moment ce abaterile grave de la această cale, semnalate de Comisie, sunt comise tocmai de ei?
CCR judecă doar legi, informațiile nu sunt probe
Dintre multele aspecte relevate de Raportul Comisiei de la Veneția, ar trebui menționate cel puțin două lucruri esențiale.
Primul precizează că atribuția Curții Constituționale este să judece legi și nicidecum oameni ori situații care sunt supuse jurisdicției instanțelor judecătorești. „Anularea rezultatelor alegerilor trebuie să se bazeze pe încălcarea prevederilor legale”, se arată la pct.72 din Raport. Traducerea este mură în gură: anularea alegerilor se poate face doar pe cale judecătorească, nu constituțională, după parcurgerea tuturor etapelor procesuale. Încălcarea prevederilor legale se constată doar de instanțele judecătorești, nu de cele constituționale.
Instanțele constituționale se ocupă de legi, nu de spețele care se judecă în instanțe. În Raport se arată că instanțele constituționale „pot avea competența de a aprecia constituționalitatea legislației electorale și să invalideze alegerile dacă au constatat că legislația nu garantează dreptul la alegeri libere”. Curtea Constituțională are ca obiect de analiză legislația electorală și poate invalida alegerile numai dacă a constatat că această legislație este neconstituțională. Competențele CCR sunt prestabilite legal, ceea ce presupune că depășirea lor nu este posibilă.
Al doilea lucru esențial pe care-l enunță Raportul se referă la faptul că, pentru „dovedirea încălcării legii”, informațiile de la serviciile secrete nu pot fi considerate probe.
„Dovedirea încălcării legii în derularea unei campanii online, inclusiv prin folosirea rețelelor sociale, este deosebit de dificilă. Este crucial să existe decizii bine motivate și transparente în astfel de chestiuni. Astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și dovezile, și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (ce pot fi folosite doar ca informații contextuale), deoarece aceasta nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare” (Pct.77 din Raport)
Se spulberă mitul „probelor secrete” în care a încremenit propaganda șefului de post A3. În justiția unui stat de drept nu pot exista sentințe date pe baza unor probe secrete. „Te condamn, dar numai eu știu de ce”. O minte normală nu poate susține o astfel de justiție.
Curtea Constituțională nu face trimitere la nicio „probă secretă” pe care ar fi folosit-o în fundamentarea hotărârii sale. Pe cale de consecință, chiar dacă din lună or apărea asemenea „probe secrete” , ele n-ar mai avea nicio relevanță la două luni după ce hotărârea a fost adoptată.
Curtea a luat hotărârea folosind informații din documentele declasificate. Dar acele informații nu sunt probate. Informațiile în sine nu sunt probe.
Aici a fost o eroare de strategie a celor care s-au ocupat de tot felul de procese. Cred că nu trebuia atacată hotărârea propriu-zisă de anulare a alegerilor pentru că așa, cum s-a spus, – și după cum critică și Comisia de la Veneția – deciziile CCR sunt inatacabile, inapelabile, incontestabile.
Afirmațiile CCR trebuie luate la bani mărunți
Ceea ce cred că putea și trebuia să fie atacate în instanță erau informațiile vehiculate în hotărârea CCR ca argumente pentru anularea alegerilor.
De exemplu, s-a afirmat că un anumit candidat a fost favorizat de tiktok. Acest lucru trebuia dovedit. Măsurătorile arată altceva, și anume că respectivul candidat a fost pe locul 4 în privința vizualizărilor pe TikTok în perioada ianuarie-noiembrie 2024. Deci cel puțin trei dintre candidați au avut o expunere mult mai mare pe TikTok decât a celui incriminat.
Grafic publicat de „Expert Forum”
S-a afirmat că respectivul candidat a făcut propagandă electorală în ultimele două zile de campanie.Fals.Contul de tiktok al respectivului a fost închis în joia dinaintea alegerilor, ca urmare a unei decizii a BEC.Alții au fost candidații care au beneficiat de campanie în ultimele două zile de campanie, inclusiv în ziua alegerilor – și există înregistrări video în această privință.
S-a mai afirmat că același candidat n-a declarat la AEP cod de mandatar financiar. Fals. Toți candidații au primit un asemenea cod. Au obligația să folosească acel cod candidații care 1) își fac campanie electorală directă pe net și 2) intenționează să deconteze la AEP (deci să obțină bani de la buget) pentru toate cheltuielile făcute.