Miercuri, 21 mai, creștinii ortodocși îi prăznuiesc pe Sfinții Împărați Constantin și mama sa, Elena, două dintre cele mai importante figuri ale creștinismului timpuriu. Este o sărbătoare cu adânci rădăcini religioase și culturale, marcată prin slujbe speciale în biserici, dar și prin numeroase tradiții populare care s-au păstrat mai ales în mediul rural.
Potrivit calendarului ortodox, Sfinții Constantin și Elena sunt considerați „cei întocmai cu Apostolii”, pentru rolul esențial pe care l-au avut în recunoașterea și susținerea creștinismului.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
Sărbătoarea are și o componentă puternic tradițională în cultura românească, mai ales în zonele rurale, unde încă se păstrează unele obiceiuri străvechi:
- Ziua se ține pentru protecția recoltelor și a păsărilor. În unele regiuni, oamenii nu lucrează de teama grindinei sau a dăunătorilor care ar putea afecta culturile;
- Nu se muncește la câmp și nici în gospodărie, pentru că se spune că cei care ignoră această zi riscă să atragă boli sau necazuri asupra casei;
- Femeile aprind lumânări și tămâie în curți, la pomi sau în grădini, pentru a alunga duhurile rele și a proteja ogorul;
- În unele zone, bătrânii povestesc că în această zi păsările cerului nu mai clocesc, pentru că „se sfârșește primăvara și începe vara”;
- De asemenea, se spune că cei care țin ziua Sfinților Constantin și Elena vor avea spor în casă, sănătate și pace în familie.
Potrivit datelor oficiale, peste 1,8 milioane de români poartă numele Constantin, Elena sau derivate ale acestora, precum: Costel, Costin, Costina, Leana, Ileana, Lenuța, Costică sau Eleonora.
Bisericile ortodoxe vor oficia miercuri slujbe speciale în cinstea celor doi sfinți, iar în unele localități care îi au drept ocrotitori spirituali se organizează hramuri, procesiuni și târguri populare.