Creştinii ortodocşi încep, luni, Postul Paştelui sau Postul Mare, transmite Agerpres.
Postul Paştelui reprezintă o perioadă de pregătire duhovnicească pentru Praznicul Învierii Domnului care va fi sărbătorit anul acesta în data de 5 mai.
În contexul Anului omagial 2024 al pastoraţiei şi îngrijirii bolnavilor, Postul Mare poate fi înţeles drept perioadă de solicitudine asupra sănătăţii sufleteşti şi trupeşti, precum şi de îngrijire a celor aflaţi în suferinţă, arată Agenţia Basilica a Patriarhiei Române.
În teologia ortodoxă, postul nu este înţeles numai ca abstinenţă alimentară, ci ca practică ascetică pentru îndepărtarea de patimi.
Potrivit sursei citate, aspectele vindecătoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective.
Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism şi la îmbunătăţirea sănătăţii fizice. De asemenea, postul presupune renunţarea la vicii, care pot contribui negativ la starea de sănătate.
Prin întărirea vieţii spirituale şi intensificarea rugăciunii, postul aduce vindecare sufletească şi introspecţie, apropiindu-l pe om de Dumnezeu şi facilitează lucrarea Harului.
Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Paştelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la peşte, de Buna Vestire (25 martie) şi în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie).
În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morţilor, în primele şase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Moşilor”, recomandându-se intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuţi la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.