Sexul oamenilor și altor mamifere este decis de o genă. Bărbații se nasc cu un cromozom Y și cun cromozom X, iar femeile, cu doi cromozomi X. Dar cromozomul Y uman este în proces de degenerare și ar putea dispărea în câteva milioane de ani, ducând la extincția oamenilor, dacă nu dezvoltăm o nouă genă sexuală, relatează Science Alert.
Vestea bună este că două specii de rozătoare și-au pierdut deja cromozomul Y, dar au supraviețuit. Un studiu recent publicat în jurnalul Proceedings of the National Academy of Science arată cum șobolanul spinos a dezvoltat o nouă genă care determină sexul masculilor. Cum determină cromozomul Y sexul la oameni La oameni, ca și la alte mamifere, femelele au doi cromozomi X, iar masculii au un singur X și un cromozom Y. X conține aproximativ 900 de gene care îndeplinesc diverse roluri care nu au legătură cu sexul.
Dar Y conține puține gene (aproximativ 55) și o cantitate mare de ADN necodificator – ADN simplu repetitiv, care nu pare să facă nimic. Dar cromozomul Y conține și o genă extrem de importantă, care dă startul dezvoltării masculine în embrion. La aproximativ 12 săptămâni de la concepție, această genă principală dă startul altor gene care reglează dezvoltarea testiculului.
Testiculul embrionar produce hormoni masculini (testosteron și derivații săi), ceea ce face că bebelușul să se dezvolte ca un băiat. Această genă principală a sexului a fost identificată ca SRY (regiunea sexuală pe Y) în 1990. Funcționează prin declanșarea unei căi genetice care începe cu o genă numită SOX9, care este cheia pentru determinarea masculină la toate vertebratele, deși nu se află pe cromozomii sexuali.
Majoritatea mamiferelor au cromozomi X și Y asemănător cu al nostru; un X cu multe gene și un Y cu SRY și alte câteva. Acest sistem vine cu probleme, din cauza dozei inegale de gene X la bărbați și femei. Cum a evoluat un sistem atât de ciudat? Descoperirea surprinzătoare este că ornitorincul din Australia are cromozomi sexuali complet diferiți, mai mult ca cei ai păsărilor.