Anul 2017 va rămâne în istorie pentru recordurile şi surprizele din economie, dar mai ales pentru că s-au introdus peste 260 de modificări în regulile „jocului”, ceea ce înseamnă, în medie, cel puţin o schimbare legislativ-fiscală pe ziua lucrătoare.
Printre recordurile şi surprizele anului se numără producţia agricolă, dublată de un maxim al importurilor de alimente (şi un ruşinos maxim al deficitului comercial la acest capitol), cotaţiile de vârf ale cursului valutar (culminând cu acel 4,6551 lei/euro din 20 noiembrie), revenirea inflaţiei de la minus la plus, creşterea economică pe fondul unui potenţial redus mai ales din cauza infrastructurii precare şi intenţia vădită a Guvernului de a renunţa la managerii privaţi din companiile de stat.
Din punct de vedere fiscal, 2017 este însă anul unui record absolut, cu 261 de schimbări (echivalentul unei medii de cel puţin o schimbare pe ziua lucrătoare) introduse pe fondul trecerii de la un „vechi” la un nou program de guvernare.
În prima jumătate a anului, măsurile fiscale din „vechiul” program de guvernare vizau introducerea unui impozit pe gospodării, cu declararea tuturor categoriilor de venit, şi a unui impozit pe venitul global, cu renunţarea la cota unică şi trecerea la cote progresive, apoi amânarea reducerii TVA (pentru 1 ianuarie 2019 în loc de 1 ianuarie 2018) sau instituirea unei „taxe de solidaritate” pe care ar urma să o plătească salariaţii cu venituri mai mari de 14.500 de lei.