România ultimului deceniu arată o schimbare discretă, dar clară: tot mai multe femei devin mame după 45 de ani, iar în 2024 un număr record de femei trecute de 50 de ani și-au împlinit visul de a deveni mame. Iașul nu este în prim-planul acestui fenomen, însă nici nu lipsește din el. Cu doar câteva cazuri pe an, județul reflectă, la scară redusă, o tendință națională care începe să redeseneze harta maternității târzii.
În urmă cu două decenii, o naștere la peste 50 de ani era aproape de neimaginat în România. Chiar și azi, o naștere la 52 de ani rămâne, un eveniment rar. Totuși, cifrele arată că astfel de situații nu mai sunt excepții absolute. În România, maternitatea la vârste foarte înaintate începe să capete conturul unui fenomen.
Dacă în 2015, la nivel național, erau înregistrate 11 nou-născuți ale căror mame aveau vârsta de 50 de ani și peste, în 2024, numărul a ajuns la 47, cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii. În același timp, numărul nașterilor a crescut și la grupa de vârstă a mamei de 45-49, de la 265 de nou-născuți vii în 2015, la 444 în 2024.
În acest context național, Iașul rămâne la valori mici, dar constante. În 2024 au fost două nașteri la mame de peste 50 de ani, după un caz în 2023 și un vârf de patru în 2021. Numărul poate părea nesemnificativ, dar simplul fapt că ele apar periodic arată că fenomenul există și aici.
Visul de a fi mamă nu are o limită de vârstă: povestea Elenei
Elena este una dintre femeile care au devenit mame după vârsta de 40 de ani, mai exact la 41 de ani, cu ajutorul fertilizării in vitro (FIV). Acum, la 44 de ani, se pregătește pentru al doilea copil, tot prin FIV. Ea spune că s-a obișnuit de mult cu „mentalitatea veche” și cu eventualele prejudecăți ale celor din jur, însă nu acordă importanță acestor opinii. Pentru ea, cea mai importantă este fetița sa, care a împlinit deja un an.