Nici vorbă de gerul Bobotezei de altădată, chiar dacă temperaturile au scăzut în jumătatea nordică, în sud se vor înregistra din nou valori de primăvară. Vremea se înscrie în tendințele de temperaturi neobișnuite pentru această perioadă. Meteorologii spun că de la începutul anului, în fiecare zi s-au înregistrat temperaturi record pentru această perioadă.
Joi, vremea împarte țara în două, în jumătatea nordică este iarnă, în timp ce în sud temperaturile ajung la maxime de 18 grade Celsius.
De altfel, și miercuri au fost peste 17 grade Celsius, și nu doar în sud, ci și la Sibiu, Botoșani, Bacău, unde maxima termică a trecut chiar de această valoare.
De vineri însă, temperaturile scad în toată țară. Nu vor fi mai mult de 8 grade Celsius.
Meteorologii spun că încă de joi vremea începe să se răcească în vest, nord și centru, iar pe râuri e pericol de inundații.
Noaptea vor fi precipitații pe arii extinse, va ninge la munte, în Banat, Crișana, vor fi precipitații mixte în Oltenia și Muntenia. Singura zonă unde va ploua va fi Dobrogea, unde temperaturile vor fi mai ridicate.
În weekend, vremea va fi închisă în toate regiunile, sâmbătă vor predomina ploile, dar la munte va continua să ningă. Meteorologii se așteaptă la strat de zăpadă consistent.
Duminică vor fi precipitații mixte în mare parte din țară, în timp ce în Dobrogea vor fi ploi și temperaturi de 11 – 12 grade Celsius.
În următoarele două săptămâni, temperaturile vor rămâne normale pentru această perioadă. Totodată, până spre finalul lunii maximele nu vor depăși 6 grade Celsius.
Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în România, în ianuarie, – 22,2 grade Celsius
Chiar dacă ianuarie este o lună foarte geroasă, temperatura maximă poate avea valori peste 18 – 20 ºC. Ani în care s-au înregistrat cele mai multe temperaturi maxime absolute ale acestei luni au fost: 1984, 1988, 1993, 2001, 2002, 2007.
Temperatura maximă absolută a lunii ianuarie în România este 22,2 ºC și a fost înregistrată la Oravița, în data de 7 ianuarie 2001. La București, maxima absolută este de 18,0 ºC, înregistrată la stația meteorologică Bucureşti-Afumaţi, în data de 29 ianuarie 2002. Tot în anul 2002, dar pe 31 ianuarie a fost înregistrată maxima absolută și la stadia meteorologică Bucureşti-Băneasa, valoarea fiind 17,1 ºC. La Bucureşti-Filaret, maxima absolută s-a înregistrat în 29 ianuarie 2001, 17,6 ºC.
Minima absolută a fost minus 38,5 grade, în 1942
Temperatura minimă absolută din ianuarie este și temperatura minimă absolută din România, aceasta fiind -38,5 ºC, înregistrată la Bod (jud. Brașov), în 25 ianuarie 1942. În aceeași dată s-au mai înregistrat minime absolute ale lunii ianuarie, astfel: -34,8 ºC, la Alexandria, -32,8 ºC la Tg. Mureș.
La București, minima absolută este de -32,2 ºC, înregistrată tot în 25 ianuarie 1942, la stația meteorologică Bucureşti-Băneasa. La stația meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută a fost înregistrată de asemenea în 25 ianuarie 1942 și are valoarea de -30,0 ºC, iar la Bucureşti-Afumaţi, aceasta s-a înregistrat în 18 ianuarie 1963 și este -26,2 ºC. Temperaturi minime foarte scăzute s-au mai înregistrat și în 14 ianuarie 1985, -38,4 ºC, la Miercurea Ciuc, 13 ianuarie 1985, -35,5 ºC, la Întorsura Buzăului. Ianuarie 1963 a fost de asemenea o lună foarte rece înregistrându-se valori foarte scăzute ale minimelor absolute: Joseni -38,0 ºC, în 18 ianuarie, Craiova (Balta Verde), -35,5 ºC, în 25 ianuarie, Timișoara, -35,3 ºC, în 24 ianuarie, Cluj, -34,2 ºC, în 23 ianuarie. Anii în care au fost înregistrate cele mai multe minime absolute în România, pentru luna ianuarie, au fost: 1942, 1963, 1985, 1987.
Anii în care în România au fost zăpezi abundente
Regimul precipitațiilor din luna ianuarie este redus chiar dacă nebulozitatea este accentuată în această lună și zile în șir cerul se menține acoperit. Din datele înregistrate în perioada 1961–2020 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie se constată că, pe ansamblu, cantitățile medii lunare sunt mai ridicate în jumătatea vestică a țării față de cea estică. Cele mai mici cantități de precipitații, cuprinse între 21 și 30 mm, cad în estul și centrul țării, iar în Delta Dunării acestea coboară, la contactul cu marea, la mai puțin de 20 mm. În zona de câmpie și de deal din vestul țării ca și în mare parte din Câmpia Română, suma lunară a cantităților de precipitații este, în general, de 30-40 mm. Cele mai mari valori, peste 50 mm, sunt specifice zonelor montane înalte din nordul Carpaților Orientali, din Munții Apuseni și sud vestul Carpaților Meridionali, unde izolat, pot trece de 75 mm.
Cantitatea lunară de precipitații, maximă absolută, din ianuarie, înregistrată la stațiile meteorologice din România, este de 395,4 mm, la Vlădeasa 1800, în anul 1976. La Bucureşti, maxima absolută a cantității lunare de precipitații este de 132,3 mm, înregistrată la stația meteorologică Bucureşti-Filaret, în anul 1966. Tot în acest an au fost înregistrate și maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi și Bucureşti-Băneasa, valorile fiind 123,8 mm, respectiv 125,5 mm. Cele mai multe maxime absolute ale cantității lunare de precipitații au fost înregistrate în anii: 1963, 1966, 1976.
Cantitatea maximă lunară de precipitații căzută în 24 de ore, maximă absolută, înregistrată la stadiile meteorologice din România, este 126,0 mm (Vf. Țarcu, 2 ianuarie 1966).
La București, această maximă absolută este de 58,5 mm, înregistrată în 10 ianuarie 1943, la stația meteorologică Bucureşti-Filaret. La Bucureşti-Afumaţi și Bucureşti-Băneasa, maxima absolută s-a înregistrat în 22 ianuarie 1998 (35,6 mm), respectiv în 1 ianuarie 1966 (35,3 mm). Ani în care au fost înregistrate maxime absolute la mai multe stații meteorologice au fost: 1998, 2010, 2012.