privind inițiativa de modificare a legislației din domeniul achizițiilor publice (Legile nr. 98/2016, 99/2016 și 100/2016)
Având în vedere comunicatele transmise de un anumit partid politic (același partid care s-a opus proiectelor de asfaltare și rețelelor de utilități pentru localitățile din România) privind inițiativa legislativă de modificare a legilor achizițiilor publice și sectoriale, semnată de 137 deputați, având în vedere că în calitate de parlamentar am semnat și eu pentru această modificare, aduc la cunoștință cetățenilor lămuriri asupra conținutului acestei inițiative.
Proiectul legislativ are în vedere corelarea cu legislația comunitară, cu situația actuală din economia națională, clarificarea unor prevederi normative care să faciliteze investițiile publice și să stimuleze dezvoltarea economiei și absorbția fondurilor europene.
Modificările sunt impuse de:
– nevoia simplificării procedurilor de achiziție publică, în special în contextul proiectelor PNRR;
– creșterea substanțială a prețurilor la materiale, materii prime, energie, combustibil;
– blocajele pe achiziții, la nivelul administrațiilor locale;
– controlul insuficient al contractelor de achiziții publice, de către instituții specializate;
Principalele obiective ale modificărilor legislative propuse sunt următoarele:
I) creșterea pragurilor aferente procedurii achizițiilor publice, la nivelul celor din alte țări europene;
II) adoptarea unei proceduri simplificate care să faciliteze și să accelereze procesul de absorbție a fondurilor europene;
III) ajustarea prețurilor din contractele de achiziții, măsură absolut necesară în contextul crizei economice actuale;
IV) reducerea termenelor de evaluare;
V) eficientizarea controlului ex-post prin revenirea acestei atribuții la Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP).
I) Creșterea pragurilor aferente procedurilor achizițiilor publice la nivelul celor din alte țări europene.
În cadrul proiectului de lege, se prevede creșterea pragurilor privind valoarea achizițiilor directe:
– de la 135.060 lei la 500.000 de lei, în cazul achizițiilor de produse sau servicii;
– de la 450.200 de lei la 5.000.000 de lei, în cazul achiziționării de lucrări.
Valorile noilor praguri au fost determinate prin raportare la cele prevăzute de legislația europeană în materie, adaptate corespunzător situației economice din România. Mai exact, au fost avute în vedere valorile pragurilor din cadrul Directivelor 2014/23/UE, 2014/24/UE, 2014/25/ UE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene.
Spre exemplu, în Franța, pragurile privind achiziția directă sunt: 100.000 de euro în cazul achiziției de produse sau servicii și 5.000.000 de euro în cazul achiziției de lucrări.
Temerile că aceste praguri vor favoriza risipa din banii publici pot fi întemeiate, având în vedere antecedentele.
Dar actualele praguri sunt depășite și trebuiesc actualizate, cu intensificarea controalelor pe procedurile de achiziții și verificarea contractelor. Cine dorește să fure, trebuie să meargă la pușcărie. România nu-și mai permite să fie codașă la atragerea fondurilor comunitare și la implementarea proiectelor europene.
Aceste praguri vor putea fi modificate în comisiile parlamentare, în procedură legislativă, dacă specialiștii vor considera necesar.
II) Adoptarea unei proceduri simplificate care să faciliteze și să accelereze procesul de absorbție a fondurilor europene. În strânsă legătură cu primul obiectiv, în materia procedurii simplificate este necesară modificarea legislației în sensul introducerii unor limitări.
Pentru a participa în cadrul acestei proceduri, un operator economic trebuie să îndeplinească anumite condiții impuse de autoritatea contractantă: capacitatea financiară, capacitatea tehnică și profesională, sau susținerea de către un terț. . Astfel, modificarea propusă va elimina riscul de participare în cadrul procedurilor simplificate a unor operatori economici care nu îndeplinesc condițiile necesare, creându-se, așadar, un cadru stabil privind acordare și derularea acestor contracte.
III) Ajustarea prețurilor din contractele de achiziții publice
Contractele de achiziții publice au fost puternic afectate de actuala criză economică globală.
Prin această modificare se vor acoperi creșterile de prețuri la materiale/produse/echipamente/energie și se va evita stoparea lucrărilor și a proiectelor.
IV) Reducerea termenelor de evaluare.
Procedurile de achiziții publice sunt îngreunate, în prezent, de termenele existente privind procesele de evaluare și de luare a deciziilor din cadrul comisiilor de evaluare.
Prin modificarea propusă termenele de evaluare sunt reduse. Astfel, în ceea ce privește obligația autorității contractante de a verifica îndeplinirea criteriilor de participare la procedură, această verificare se va realiza doar în privința operatorului economic clasificat pe primul loc, după ce se finalizează evaluarea ofertelor tehnice și financiare depuse de toți operatorii economici participanți la procedură. Comisia de evaluare va fi constituită din cel mult 5 membri, iar procedura de evaluare se va finaliza printr-un raport comun, elaborat și semnat de toți membrii acesteia.
În același timp, se modifică și termenul de răspuns privind solicitările de clarificări, care nu poate fi prelungit la mai mult de 5 zile lucrătoare.
V) Eficientizarea controlului ex-post prin revenirea acestei atribuții la Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP)
În realitate, în prezent, control ex-post nu poate fi exercitat din cauza unor ineficiențe existente la nivelul legislației în domeniu. Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, la art. 232 alin. (1) și Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, la art. 252 alin. (1) prevăd că „Sistemul naţional de achiziţii sectoriale cuprinde funcţii de reglementare, asistenţă şi sprijin operaţional, control ex-ante, control ex-post, monitorizare, supervizare, detectarea conflictului de interese, combaterea licitaţiilor trucate şi alte funcţii având ca obiectiv respectarea principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2)”. Odată cu adoptarea OUG nr. 45/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achiziţiilor publice, funcția de control ex-post nu se mai regăsește printre atribuțiile ANAP, dar este de precizat că această atribuție nu a fost transferată, ca atare, altei entități a administrației publice centrale, controlul Curții de Conturi nefiind un control ex-post dedicat modului de atribuire a contractelor de achiziții publice, ci un audit financiar și/sau de sistem care vizează modul de formare și de cheltuire a banilor publici.
Potrivit Legii nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, printre atribuțiile Curții de Conturi se regăsește și aceea de a cere unor instituţii specializate ale statului, ori de câte ori este necesar, să efectueze verificări de specialitate care să contribuie la clarificarea unor constatări (art. 42 alin. (1) lit. d).
Imposibilitatea legală a ANAP de a exercita funcția de control privează Curtea de Conturi a României de posibilitatea, de a solicita ANAP un punct de vedere referitor la aspecte ce țin de modul de atribuire a contractelor de achiziție publică/concesiuni.
Toate cele prezentate mai sus, au condus la o lipsă de control a modului de atribuire a contractelor de achiziții publice, în condițiile în care doar 5% din procedurile de atribuire fac obiectul controlului ex-ante.
Pe de altă parte, ANAP dispune de o capacitate de personal de aproximativ 500 de persoane specializate în domeniul achizițiilor publice și abilitate să facă astfel de controale.
Modificarea vizează realizarea controlului cu privire la modalitatea de atribuire a contractelor de achiziție publică și aplicarea sancțiunilor de către singura instituție abilitată să reglementeze și să interpreteze prevederile legale în materie, respectiv ANAP.
Indiferent de modificările aduse legislației în domeniul achizițiilor publice cu privire la exercitarea controlului ex-post, Curtea de Conturi exercită și va exercita în continuare controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
Cu regret, constat încă o dată că singura preocupare a USR-PLUS este cea de dezinformare și calomniere, atitudine distructivă practicată și în perioada scurtă de participare la guvernarea României, atunci când și-a făcut dovada lipsei de experiență administrativă și politică.
Sorin NĂCUȚĂ,
deputat de Iași