România traversează o perioadă dificilă, marcată de restricțiile severe din pandemie, criza de securitate regională și cea energetică. Cu siguranță foarte mulți întreprinzători și foarte mulți români resimt efectele acestor crize, există o presiune inflaționistă și încercăm cu toții să ne adaptăm la noile provocări.
Măsurile aplicate de Guvern pentru atenuarea efectelor negative asupra vieții cetățenilor și în economie sunt substanțiale, dar nu sunt nici suficiente, nici perfecte. Totuși, s-au dovedit a fi corecte, cel puțin de la începutul crizei energetice și până acum, chiar dacă, atât în mediul politic cât și în mass-media au fost critici și informații alarmiste, multe dintre ele dovedindu-se a fi neadevărate.
Dacă ne detașăm de contrele politice, de exagerările situației și privim lucrurile din perspectivă istorică, atunci vedem că omenirea a mai trecut printr-o criză energetică severă, în anii 1970 și țările occidentale au ieșit întărite din ea.
Măsurile luate în anii 1970: plafonarea prețurilor, raționalizare, ajutoare sociale, până la un punct seamănă foarte mult cu cele de acum.
Dar ce s-a întâmplat apoi? Țările europene care au avut potențial, precum Franța, Marea Britanie, Norvegia au demarat planuri de dezvoltare a energiei nucleare, a capacităților de exploatare a rezervelor de petrol și gaze, ajungând exportatori de energie. Lumea a evoluat, a căutat noi resurse și le-a găsit.
Pe termen lung au pierdut „șantajiștii”, fiindcă țările europene au avut capacitate de reziliență, au reușit să exploateze mai eficient resursele și să depășească împreună, criza provocată de OPEC.
Poate că nu toate măsurile luate de guverne, acum, sunt cele mai bune și nici cele din anii 1970 nu au fost toate bune, cert este că economiile au depășit criza chiar în ciuda unor măsuri politice greșite.
În schimb, acum, Uniunea Europeană este mai mare și mai unită, are mecanisme de redresare și reziliență puse în aplicare, țările membre, inclusiv România, dispun de fonduri substanțiale pentru investiții, pentru creșterea producției de energie, a capacităților de exploatare a resurselor de petrol și gaze, adaptarea și interconectarea rețelelor din sistemele energetice și creșterea capacităților de înmagazinare și stocare.
Acestea sunt cu siguranță măsuri corecte și cu cât creștem mai repede producția de energie, cu atât vom depăși mai repede criza energetică. Guvernul trebuie să continue măsurile de încurajare a populației și mediului economic, pentru investiții în producția de energie din resurse regenerabile, în izolarea locuințelor, în tehnologii eficiente, mai ales că România are la dispoziție surse importante financiare din cadrul mecanismelor europene de redresare și reziliență.
Specialiștii spun că economiile flexibile sunt cele care vor suferi mai puțin, iar flexibilitatea politicilor guvernamentale conferă reziliență și vitalitate societății.
Sprijinul întreprinzătorilor, creșterea producției de energie, relaxarea fiscală, modernizarea legislației muncii, economisirea banului public, micșorarea deficitului, investiții masive în infrastructură, sunt măsuri care pot asigura stabilitatea țării și consolidarea economică.
Sorin NĂCUȚĂ,
Deputat PNL de Iași