O problemă de importanță majoră afectează în mod direct funcționarea democrației și starea de spirit a societății noastre: răspândirea știrilor false și a teoriilor conspiraționiste, utilizate în majoritatea cazurilor pentru a se obține capital politic, în mod cinic.
Trăim într-o eră în care informația se răspândește rapid și fără frontiere, iar acest lucru a adus multe beneficii în societate, inclusiv accesul facil la informații de interes public și transparență în guvernare. Dar, această libertate informațională are și un revers: este ușor să răspândești informații false și să manipulezi percepțiile oamenilor.
Aceste știri false și teorii conspiraționiste contribuie la polarizarea societății și la erodarea încrederii în instituțiile democratice, alimentând astfel un climat propice divizării și instabilității, devenind deja un fenomen. Mai mult, acest fenomen este adesea exploatat de către anumite forțe politice, care caută să obțină beneficii personale sau partizane, fără a se preocupa de consecințele pe termen lung asupra societății.
Foarte multă lume este bulversată de volumul și impactul dezinformărilor instrumentate cu ajutorul unor tehnologii aflate la îndemâna tuturor: televiziunea și internetul.
Pentru combaterea dezinformării și a teoriilor conspiraționiste este imperios necesar să ne dezvoltăm capacitatea individuală de evaluare a informațiilor din aceste medii, dar și capacitatea instituțională, prin implementarea unor măsuri care să facă societatea funcțională și stabilă, cu cetățeni capabili să facă distincția între adevăr și fals, între fapte și opinii, și anume:
- consolidarea educației media în școli și promovarea gândirii critice în ceea ce privește sursele de informare;
- sprijinirea și finanțarea cercetării independente în domeniul dezinformării și a teoriilor conspiraționiste;
- implementarea unor politici de reglementare și responsabilizare pentru platformele de social media și alte mijloace de comunicare, menite să descurajeze răspândirea știrilor false și a teoriilor conspiraționiste;
- asigurarea transparenței și a responsabilității instituțiilor guvernamentale, pentru a combate suspiciunile și neîncrederea care pot alimenta teoriile conspiraționiste;
- promovarea unei culturi politice în care dezbaterea și discursul public să se bazeze pe decență, argumente solide și informații verificate.
Cred că este timpul să punem capăt exploatării cinice a acestor fenomene, pentru capital politic, mai ales că ele generează îngrijorare și segregare în rândul cetățenilor și pot crea riscuri majore pentru stabilitatea și securitatea României.
Ultima dezinformare din aceste zile este cea conform căreia: ,,României i-a fost interzis, timp de 20 de ani, să achiziționeze la Rezerva de Stat hrană, care să ajungă populației mai mult de 3 săptămâni. Prevederea ar fi fost inclusă din 1997 într-un acord de împrumut cu americanii de la Banca Mondială, care, în plus, ne-ar fi obligat să lichidăm toate societățile agricole din țară”. Teoria este pusă pe seama fostului Ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, care, în decembrie 2021, când era ministru al Agriculturii, ar fi descoperit această ,,conspirație” în documentele de la Minister. Pentru transparență, cer public d-lui Adrian Chesnoiu să dezmintă, sau să dovedească aceaste afirmații.
Precizez că, în cursul anului trecut, Parlamentul României a votat o lege pentru extinderea și completarea capacităților Rezervelor de Stat, pentru adaptarea la contextual international actual, ceea ce demonstrează falsitatea teoriilor propagate pe paginile de socializare și mass-media.
În calitate de reprezentanți ai poporului, avem responsabilitatea și datoria de a lupta împotriva acestui flagel, de a proteja democrația și de a promova informarea corectă și responsabilă în rândul cetățenilor.
SORIN NĂCUȚĂ – deputat PNL Iași