• Pentru acesti doi arheologi, alaturi de cativa studenti, aventura stiintifica pe care o au, de cativa ani, la doar cativa kilometri de Iasi, a luat o turnura extrem de spectaculoasa si de frumoasa! • Conf. univ. dr. Dumitru Boghian de la Universitatea Stefan cel Mare din Suceava – valoros arheolog al tarii – alaturi de Sergiu Enea, cadru didactic la disciplina Istorie in orasul Targu Frumos, incearca sa salveze secvente extrem de importante din trecutul preistoric al acestui spatiu • Doar pe www.bzi.ro puteti urmari un material complet referitor la intreaga poveste
De cateva zile, chiar daca vremea este extrem de schimbatoare, cu ploi sau vant, dar si temperaturi ridicate, Boghian si Enea au redeschis unul dintre cele mai vechi santiere arheologice din tara noastra, situat in localitatea ieseana Costesti (la aproximativ 50 kilometri de orasul Iasi – n.r.). Este vorba de o asezare datata acum 4.400 de ani inainte de Hristos, loc in care a fost un habitat compact locuit de comunitatile cucuteniene pentru aproximativ o suta ani.
„Anul acesta ne aflam, ca sapatura arheologica, pe nivelul Cucuteni A3, spun asta cu certitudine, chiar daca mai exista deranjamente din faza Cucuteni B. Practic, acum am gasit straturi compacte de cenusa amestecate cu foarte multe fragmente ceramice sau cu resturi de plastica antropomorfa si zoomorfa, cu unelte intregi sau fragmentare din silex, piatra sau os. Mai departe, ca o noutate de anul acesta, am gasit un ac foarte frumos din cupru, ceea ce ne arata ca purtatorii de aici foloseau si aceste materii prime pentru realizarea unor unelte si podoabe sau ca aceste unelte si podoabe veneau pe calea unor schimburi cu zonele cunoscute din Carpatii Orientali, unde cuprul este cunoscut inca din perioada Precucuteni, anume aspectul cultural Ariusd. Tocmai de acolo, se raspandeau spre teritoriul peri-carpatic sau extra-carpatic diferite obiecte din cupru. Vorbind de aceste mari aglomarari de cenusa gasite care, initial, au fost foarte probabil locuri pentru ars ceramica, pentru coptul acesteia. Am gasit si cuptoare necesare acestui proces, care incep sa se observe foarte bine. Apoi, acestea au fost refolosite pentru spatii menajere iar, din timp in timp, pentru a nu se imprastia cenusa, oamenii realizau capacuiri, anume lentile de lut galben, dupa care continuau locuirea”, reliefeaza Boghian.
Continuarea pe BZI