Fundaţia Iaşi – Capitală Culturală Europeană a lansat campania Ambasadorii Iaşi 2021. Săptămâna aceasta vă prezentăm următorii ambasadori care susţin candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021.
Personalităţi din domenii diferite (business/ antreprenoriat, teatru, muzică, literatură, arte vizuale) şi-au arătat susţinerea pentru proiectul Iaşi 2021. Până acum, de pe lista susţinătorilor fac parte Dan Lungu, Ion Caramitru, Matei Vişniec, Raluca Ştirbăţ, Teodor Corban, Moshe Idel alături de Olimpia Melinte, Alexandru Negurici, Harry Tavitian, Ion Baciu jr., Irina Schrotter şi Gabriel Mardarasevici. Lista continuă cu Doina Cepalis, Nicolae Dabija, Alexa Visarion și Vasile Tărâţeanu.
„Iașul este important nu doar pentru zona Moldovei, ci pentru întreaga țară. Un oraș bogat din punct de vedere cultural, cu evenimente de teatru, muzică, arte plastice, literatură, cu personalități care au scris ori au făcut istorie. Un loc în care tot mai mulți oameni de afaceri străini aleg să investească și să-i descopere frumusețea. Cred că Iașul merită statutul de capitală europeană a culturii în anul 2021.” Doina Cepalis, antreprenor
Doina Cepalis este licenţiată în economie din 1983, specializarea Finanţe – Contabilitate, la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi. A intrat în mediul de afaceri în anul 1994 când a preluat conducerea lanțului de retail Moldova SA. În anul 2000 a achiziţionat fosta fabrica de țesături și confecții textile Integrata Pașcani, iar în anul 2007 a înfiinţat compania Te-Rox Prod, producător de accesorii de scaune auto pentru copii fiind, în prezent, lider de piaţă pe nişa în care activează. Întreaga producţie este destinată exportului, iar scaunele și accesoriile realizate ajung în peste 60 de ţări.
„Atestat documentar pentru prima dată la 1408, odată cu Cernăuţii mei, Iașul a avut un rol aparte în istoria Patriei noastre istorice, România. Cu tot aerul său patriarhal, Iașul este în acelaşi timp şi un oraş al tinereţii, adică al viitorului, aşa cum i se cuvine să fie unei adevărate capitale culturale a Europei pentru care votez cu ambele mâini. La mulţi ani capitala noastră de suflet şi de vis românesc!” Vasile Tărâţeanu, Preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” Cernăuţi
Vasile Tărâţeanu s-a născut la 27 septembrie 1945 în Sinăuţii de Jos, localitate de frontieră tăiată în două prin Pactul Molotov-Ribbentrop. Astăzi această parte de sat aparţine raionului Hliboca din regiunea Cernăuţi (Ucraina). A absolvit Facultatea de Litere a Universităţii Cernăuţi (1972). Între anii 1969-1981, Vasile Tărâţeanu a fost redactor-corespondent al ziarului „Zorile Bucovinei”; redactor la radio Kiev (1981-1991); redactor fondator al ziarului „Plai românesc” (1990-1994); fondator al ziarelor „Arcaşul”, „Curierul de Cernăuţi”, „Junimea”; redactor-şef adjunct la revista „Familia română” (Oradea). A fost membru fondator al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi, al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Cernăuţi (1989) și al Fundaţiei Culturale de Binefacere „Casa Limbii Române” din Cernăuţi. De asemenea, a fost membru al Uniunii Scriitorilor din URSS (1988), al Uniunii Naţionale a Scriitorilor din Ucraina, al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1997) şi membru al Uniunii Scriitorilor din România (1997). A făcut parte din Colegiul Director al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina cu sediul în Rădăuţi. Este autorul a numeroase volume de poezii: Harpele ploii (1981); Dreptul la nelinişte (1984); Linia vieţii (1988); Teama de înstrăinare (1990); Litanii din Ţara de Sus (1995); Litanii (1996); Pământ în retragere (1999); Şi ne izbăveşte pre noi (Timişoara, Editura „Helicon”, 1999); Iluzii şi lanţuri (Antologie ziaristică, Craiova, 2001); Dinafară (Timişoara, Editura Augusta, 2003). Pentru merite deosebite, Vasile Tărâţeanu a fost răsplătit cu numeroase premii, ordine şi diplome dintre care amintim: Premiul „Mihai Eminescu” la ediţia a II-a a Festivalului cu acelaşi nume din Republica Moldova (1993); Premiul „Virgil Tatomir” (Bucureşti, 1993); Premiul „Bacovia” (Bacău, 1995); Marele Premiu „Nichita Stănescu” al Academiei Române (1997), alte diplome şi medalii. În anul 2012, poetul Vasile Tărâţeanu a fost ales membru de onoare al Academiei Române.