Dragobetele este o sărbătoare tradițională românească, considerată echivalentul autohton al Zilei Îndrăgostiților. Se celebrează pe 24 februarie și are rădăcini adânci în cultura populară românească, fiind legată de renașterea naturii și de începutul primăverii.
Din punct de vedere etnologic, Dragobetele reprezintă un ritual de inițiere și trecere, marcat de trezirea naturii și începutul noului ciclu agricol. Este o sărbătoare a regenerării, în care păsările autohtone își aleg perechea, multe dintre ele pe viață. Ulterior, în vechile comunități românești, această perioadă a fost văzută ca un moment propice pentru unirea tinerilor, iar actele simbolice (sărutul, alergarea prin pădure, culesul florilor) aveau rol de rit premarital.
„Această sărbătoare este, de fapt, una care consemnează ritmul vegetațional. Este sărbătoarea în care se împerechează păsările și practic anul vegetațional este la debut, acum. Oamenii, de-a lungul civilizației noastre, au ținut cont de periodicitatea vremii și au încercat să preia de la natură vitalitatea ei, forța, de unde și sărbătorile tinerilor din această zi sau din această perioadă, pentru că această sărbătoare nici măcar nu avea o dată fixă în calendar, unele sate o ţineau pe 28 februarie, pe 1, 3 sau în 25 martie”, a adăugat specialistul.
Dr. Adina Hulubaș, etnolog și cercetător științific principal în cadrul Academiei Române, filiala Iași
Sf. Valentin a „resuscitat” sărbătoarea de Dragobete
În ultimii ani, s-a încercat revitalizarea acestui eveniment, promovându-l ca alternativă românească la Valentine’s Day. În multe locuri se organizează evenimente tematice, iar tradițiile sunt readuse în atenția publicului prin cumpărarea de diverse obiecte fabricate în China.
„Asta s-a încercat să se creeze de 20 de ani încoace. Și dacă nu ar fi năvălit peste noi această dimensiune a sărbătorii Sf. Valentin, probabil că nu am fi știut nici în prezent cine este Dragobetele. În zona Moldovei nu este cunoscut, nu a fost atestat în satele noastre. Agresivitatea comercială a zilei de Sf. Valentin a făcut ca tot restul ţării să afle că există ziua de Dragobete, nu doar în Oltenia şi sporadic câteva localităţi din Transilvania meridională, Moldova sudică ori din Dobrogea, unde comunitățile tradiționale o păstrează. Dacă privim în jur, în mediul urban, vedem inimioare, festivaluri aşa-zis folclorice, cadouri şi sentimente zgomotos româneşti”, a precizat dr. Adina Hulubaș, etnolog și cercetător științific principal în cadrul Academiei Române, filiala Iași.