La Iași ar fi nevoie mare de un nou centru de dezintoxicare (droguri) și dezalcoolizare, deoarece cel vechi de la Institutul de Psihiatrie Socola este evitat de către persoanele dependente. Un motiv ar fi că actualul funcționează în clădirile vechi ale spitalului. Un altul ar fi „proasta” reputație a instituției care încă este văzută ca fiind „spitalul de nebuni” al Iașului. Cum arată astăzi profilul celor care cumpără droguri și ce restanțe are statul român față de dependenții din Iași.
În fiecare an, au nevoie de ajutor medical la Socola aproximativ 25.000 de persoane: aproape populația unui orășel mediu, precum Pașcaniul. Însă foarte puțini vin fiindcă au avut probleme cu drogurile: în anul 2024 au fost doar 50 de persoane, mai puțin de jumătate din câți au fost în 2023 – 110 persoane. „Ziarul de Iași” a cerut detalii despre dependenții de droguri unuia dintre cei mai cunoscuți medici din Iași, specializat pe tratarea dependențelor: dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru.
Dr. Alexinschi ne-a explicat faptul că timp de mulți ani, tratarea dependenței de droguri a fost privită mai degrabă ca o problemă de ordine publică decât una de sănătate. De aici și reticența oamenilor de a solicita ajutor medical: un astfel de demers presupune și recunoașterea faptului că au deținut și au consumat droguri ilegale, ceea ce le-ar fi atras automat un dosar penal și ar fi răspuns apoi în fața legii. Medicii au făcut ani întregi apel la legiuitori, inclusiv prin intermediul presei, „Ziarul de Iași” relatând pe larg subiectul acesta: procedurile trebuie schimbate.
O explică și dr. Alexinschi: căderea în lumea drogurilor nu reprezintă doar plăcerea dependențelor. Sunt varii contexte sociale care împing oamenii spre primele doze consumate, iar apoi substanțele dau o dependență atât de mare încât nu mai există voință în a continua să te droghezi: e un impuls fizic, de care este greu de scăpat fără ajutorul specialiștilor. Iar cei mai afectați sunt minorii, copiii, cei vulnerabili care nu sunt conștienți de riscuri.
Un prima pas în modificarea acestei paradigme s-a întâmplat în 2024, când Agenția Națională Antidrog (ANA) a fost transferată de la Ministerul Afacerilor Interne către Ministerul Sănătății. Acest fapt a marcat o admisie a statului român că dependența este, în primul rând, o problemă medicală și socială. Tot anul trecut, președintele de atunci, Klaus Iohannis, a promulgat o lege prin care se voia înființarea unor centre de dezintoxicare pentru dependenții de droguri. Pentru construcţia, înfiinţarea şi funcţionarea viitoarelor centre se alocau sume de investiţii şi de funcţionare în proporţie egală 50% din bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii şi 50% din bugetele autorităţilor publice locale interesate ori fonduri din programe de finanţare europene. Dar ideea centrelor a murit în fașă, chiar dacă legea a fost promulgată.