Pe 22 septembrie 2025, la ora 21:19 (ora României), va avea loc echinocțiul de toamnă, momentul în care ziua și noaptea se află aproape în echilibru. Acest fenomen marchează trecerea oficială de la vară la toamnă în emisfera nordică. Începând cu acest moment, zilele vor continua să fie din ce în ce mai scurte, iar nopțile tot mai lungi, un ritm natural ce va continua până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie.
Cuvântul „echinocțiu” provine din francezul „équinoxe”, care, la rândul său, derivă din latinescul „aequinoctium”, format din „aequus” („egal”) și „nox”, „noctis” („noapte”). Termenul se referă la fenomenul astronomic care are loc de două ori pe an, primăvara și toamna, când Soarele se află aproximativ deasupra ecuatorului. În aceste momente, durata zilei și a nopții este aproape egală în majoritatea locurilor de pe Pământ, fiecare având aproximativ 12 ore.
Diferența dintre echinocțiul de primăvară și cel de toamnă Echinocțiul se produce de două ori pe an. Primul are loc, de obicei, între 19 și 21 martie, cel mai frecvent în jurul datei de 20 martie. În acel moment, Soarele trece peste ecuatorul ceresc, deplasându-se din emisfera cerească sudică spre cea nordică.
Acest fenomen marchează echinocțiul de primăvară pentru emisfera nordică și echinocțiul de toamnă pentru emisfera sudică. Cel de-al doilea echinocțiu al anului are loc atunci când Soarele trece din emisfera cerească nordică în cea sudică, traversând ecuatorul ceresc. Acest eveniment se produce, de regulă, între 21 și 24 septembrie, cel mai adesea în jurul datei de 22-23 septembrie. El marchează echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică. Punctul de pe ecliptică unde are loc această intersecție cu ecuatorul ceresc este cunoscut sub denumirea de „punctul autumnal”.