Rotirea elevilor în bănci, introdusă ca măsură pentru prevenirea segregării și discriminării în școli, poate influența și relațiile dintre copii. Apropierea fizică dintre elevi poate favoriza apariția unor prietenii noi, însă schimbarea locului poate aduce și frustrare, mai ales atunci când copilul este despărțit de cel mai bun prieten.
„Eu cu cine o să stau în bancă?” Pentru mulți copii, aceasta este una dintre marile întrebări înainte de începutul școlii. Alegerea nu aparține întotdeauna elevilor. Din 2024, ca măsură de combatere a segregării și a discriminării, Ministerul Educației recomandă învățătorilor și diriginților ca, la început de an școlar și chiar și la începerea unui modul nou, să rotească elevii în bănci. În felul acesta, toți elevii ajung, pe rând, pe locurile din față și pe cele din spate. Acest lucru are impact și asupra relațiilor dintre copii: un elev poate fi mutat de lângă cel mai bun prieten, poate ajunge lângă cineva cu care nu se înțelege sau, dimpotrivă, poate descoperi o prietenie la care nu s-ar fi gândit. Psihologul clinician Sorin Porneală explică de ce e important pentru copii colegul de bancă, ce e de făcut atunci când relațiile dintre cei doi devin tensionate și în ce situații se impune intervenția imediată a părintelui.
Un studiu publicat în 2022 în revista Frontiers in Psychology a urmărit 235 de elevi cu vârste între 8 și 11 ani, din clasele a III-a până la a V-a. Copiii au fost întrebați despre prieteniile lor în două momente aflate la 14 săptămâni distanță, iar cercetătorii au analizat și locurile stabilite de profesori în clasă. Elevii care stăteau unul lângă altul sau în apropiere aveau o probabilitate mai mare să se considere prieteni. Mai mult, după schimbarea locurilor, apropierea de colegi noi a fost asociată cu apariția unor prietenii noi. Rezultatul nu înseamnă că profesorul poate „fabrica” o prietenie doar mutând doi copii în aceeași bancă, ci că așezarea în clasă creează contexte de interacțiune care pot influența relațiile dintre copii.
O cercetare mai amplă, realizată pe 2.966 de elevi din 182 de clase, a găsit un efect similar: atunci când așezarea în clasă a fost stabilită aleatoriu, probabilitatea unei prietenii reciproce a crescut, în medie, de la 15% la 22% pentru copiii așezați unul lângă altul.