Cu un picior în groapa falimentului, societatea de salubritate aflată în gestiunea Primăriei Paşcani este căpuşată anual prin contracte grase, care nu îşi justifică preţul serviciilor prestate * comisia care s-a ocupat de analiza activităţii societăţii SC CLP Eco-Salubritate SA arată că există suspiciuni de corupţie cu complicitatea conducerii acesteia, în cadrul unui contract de transport deşeuri * dacă pe utilajele societăţii de salubritate au fost montate sisteme de monitorizare a consumului de carburant, autoturismul directorului este lipsit de un asemenea dispozitiv.
Prăpăd în activitatea SC CLP Eco-Salubritate SA Paşcani, acolo unde directorul Eduard Dumea conduce instituţia ca pe propria moşie. Nereguli grave au fost descoperite, în cursul anului trecut, în ograda acestei societăţi finanţate din banul păşcănenilor şi care operează tarife usturătoare pentru serviciile de salubritate. La finalul anului 2015, SC CLP Eco-Salubritate SA avea o pierdere de 465.592 lei, iar la finele lunii septembrie 2016, înregistra un profit scriptic de 80.174 lei.
Doar că acest profit nu există în realitate, arată comisia care s-a ocupat de analiza activităţii acestei societăţi subordonate Primăriei Paşcani. „Acest profit este numai pe hârtie, raportat la facturile emise, activitatea de încasare şi recuperare debite întâmpinând dificultăţi deosebite, fapt ce face ca, practic, societatea să fie în pierdere, dacă ne raportăm strict la veniturile efectiv realizate şi cheltuieli”, a notat comisia de analiză a activităţii acestei societăţi.
Dar iată cum s-a ajuns ca societatea de salubritate să fie într-un colaps financiar, mulsă de firmele de casă, cu lipici la buzunarul păşcănenilor, din contracte de servicii. Una din aceste firme este SC Grădinariu Import Export SRL, implicată într-un scandal urmat de descinderile procurorilor la Consiliul Judeţean Iaşi, în 2015. „În ceea ce priveşte cheltuielile cu bunurile, acestea sunt deosebit de ridicate, iar totodată, contractul cu firma SC Grădinariu Import Export SRL privind livrarea în perioada analizată (septembrie 2015 – septembrie 2016) de soluţii degrivante anticorozive pentru sezonul rece ridică un semn de întrebare, întrucât, din cunoştinţele membrilor comisiei, în perioada de iarnă, în municipiul Paşcani s-a folosit nisip şi sare ca material antiderapat, în niciun caz produse de degivrare cu proprietăţi anticorozive. Din fişele de magazie ale societăţii reiese că în iarna 2015-2016 societatea a folosit 6.600 kilograme soluţii anticorozive. Astfel, se regăsesc încheiate diferite contracte cu furnizorul mai sus menţionat, cât şi cu alte societăţi, ulterior pentru amestec de sare şi inhibator de coroziune marca Feelx”, notează comisia în raportul de analiză.