La începutul lunii februarie, Ziua Ursului (2 februarie) deschide Anul Nou viticol şi pomicol şi, potrivit credinţelor populare, prezice venirea primăverii sau continuarea iernii pentru alte 40 de zile.
Denumirea lunii februarie derivă din latinescul ”februarius” – de la ”februa” – luna în care avea loc Festivalul de purificare. Purificarea era menită caselor şi câmpiilor, astfel lucrurile vechi din case erau aruncate şi pământul era pregătit pentru însămânţările de primăvară. Februarie a fost adăugată în calendarul roman în secolul al VII-lea î.Hr., împreună cu luna ianuarie. Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.
Este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore şi noaptea are 13 ore.
Calendarul evenimentelor astronomice
Soarele: la începutul lunii, răsare la 07 h 34 m şi apune la 17 h 24 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 06 h 55 m şi apune la 18 h 02 m.
Anul 2023 este un an normal, cu 365 de zile, în care luna februarie are 28 de zile (faţă de 29 de zile specifice unui an bisect cu 366 de zile). Februarie este cea mai scurtă lună a anului.
La data de 19 februarie, se face trecerea în semnul zodiacal Peşti.
Luna – reprezintă perioada cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: 05 februarie – Lună plină 20 h 28 m (Luna începe să descrească); 13 februarie – Luna la ultimul pătrar la 18 h 00 m; 20 februarie – Lună nouă la 09 h 05 m (Luna începe să crească); 27 februarie – Luna la primul pătrar la 10 h 05 m, potrivit Observatorului Astronomic ”Amiral Vasile Urseanu”.
Februarie în tradiţia populară
Luna februarie este marcată de două sărbători populare mai importante: Ziua Ursului şi Dragobetele.
Ziua Ursului (2 februarie) deschide Anul Nou viticol şi pomicol şi, potrivit credinţelor populare, prezice venirea primăverii sau continuarea iernii pentru o perioadă de încă 40 de zile. Ursului, dovadă a caracterului divin, nu i se spune în această zi pe nume – urs, iar prin locurile lui obişnuite de trecere i se lasă, de obicei, o pulpă de viţel. Dacă, totuşi, trebuia să i se pronunţe numele, i se spunea, cu respect, ”ăl bătrân”, ”moş Martin”, ”Moş”.
În calendarul creştin ortodox, la această dată se prăznuieşte Întâmpinarea Mântuitorului Iisus Hristos.
Pentru români, sărbătoarea ”Dragobetelui” (24 februarie), o sărbătoare tradiţională şi veche, înseamnă ”beat de dragoste”. Se mai numeşte ”Sfântul Ion de primăvară”, cel care este fiul Babei Dochia, sau Dragomiru-Florea ori ”Granguru”, pentru că acum are loc „nunta” păsărilor din pădure. Pentru a-şi atrage perechea, graurul auriu pune câteodată în cuib un bănuţ strălucitor, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul ”Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).