Filoteea: copila iubitoare de Dumnezeu şi de oameni

Probabil nu întâmplător, Biserica a hotărât comemorarea, în ziua imediat următoare Sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae, renumit pentru iubirea sa faţă de cei săraci, a unei copile martirizate de către însuşi tatăl ei, fiindcă era foarte miloasă şi darnică cu cei sărmani. Este vorba despre Sfânta Muceniţă Filoteea, floarea de colţ a ctitoriei excepţionale de la Curtea de Argeş.
Nu se ştie cu certitudine despre ea, decât faptul că a trăit în secolul al XIII-lea, în Sudul Dunării, şi că a fost lovită în coapsă, cu securea, de către tatăl său, într-un moment de furie. Aceasta fiindcă micuţa împărţea săracilor mâncarea din coşul cu merinde trimise lui, la munca câmpului. Hemoragia provocată de lovitura brutală i-a fost cauzatoare de moarte Filoteei cea iubitoare de Dumnezeu, după nume, şi iubitoare de sărmani, după fapte. Avea doar 12 ani. Fiind perioada de înflorire a Țaratului Bulgar, relicvele micuţei Martire au fost duse iniţial în capitală, la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393, când ocupaţia turcească şi incendierea oraşului a determinat mutarea lor la Vidin. După lupta de la Nicopole, în care oştile turceşti au fost învinse de către coaliţia creştină, sub pericolul iminent al păgânilor, relicvele au fost dăruite Domnitorului Mircea cel Bătrân, probabil în anul 1396. El le-a aşezat spre cinstire în vechea ctitorie domnească, Catedrala mitropolitană „Sfântul Nicolae”, de la Curtea de Argeş. Şi în acest mod se explică faptul că ziua de cinstire a Sfintei Filoteea este cea imediat următoare cinstirii Sfântului Nicolae – hramul respectivei catedrale. Din anul 1517, de pe 16 august, racla cu Sfintele Moaşte ale copilei Filoteea a fost mutată în noua şi spectaculoasa ctitorie a Voievodului Sfânt Neagoe Basarab, celebra biserică de la Curtea de Argeş.
În tradiţia populară, Sfânta Filoteea este considerată îndeosebi protectoarea copiilor şi a tinerilor. Istoria bisericească consemnează şi multe procesiuni cu racla Sfintei, în vremuri de secetă cumplită, ea fiind socotită şi aducătoarea de ploi mănoase. Dincolo de toate însă, Sfânta Muceniţă Filoteea este un minunat exemplu de dăruire, de iubire milostivă faţă de cei săraci. Şi este, totodată, un exemplu de tragică brutalitate domestică, moartea sa fiind provocată de către propriul tată, printr-o lovitură de secure, într-un moment de furie nestăpânită. Oricine ajunge lângă micuţul sicriu ce îi adăposteşte rămăşiţele, nu poate să nu rămână impresionat de istoria şi puterea fetiţei firave, cu suflet de diamant.