Specialiştii ieşeni din educaţie, precum şi cei din sistemul de protecţie a copilului, condamnă public proiectul de lege privind desfiinţarea învăţământului special * aceştia sunt de părere că învăţământul nu poate să plece de la ideea unei uniformizări, că nu pot fi condiţii şi situaţii egale pentru toţi copiii, iar dreptul copiilor speciali la un învăţământ adresat lor nu trebuie încălcat
Reprezentanţii Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi, instituţie aflată într-o legătură aproape ombilicală cu centrele de învăţământ special aflate sub jurisdicţia Ministerului Educaţiei, consideră că o astfel de iniţiativă legislativă este una pripită şi fără nici o noimă.
„Cred că sistemul nu e pregătit pentru un astfel de transfer, atât din punct de vedere financiar, cât şi din punct de vedere al resurselor umane. Preluarea acestor copii cu dizabilităţi în învăţământul de masă se poate face parţial, dar nu în totalitate. În Occident au fost astfel de cazuri, dar preluarea şi asimilarea copiilor într-o formă de învăţământ de masă s-a făcut în timp, cu o pregătire prealabilă foarte pertinentă. Sunt însă şi categorii de copii cu dizabilităţi care nu pot fi integraţi, nu pot fi rupţi de învăţământul special”, a declarat Ion Florin, directorul DGASPC Iaşi. Potrivit acestuia, integrând copilul cu dizabilităţi în învăţământul de masă, nu înseamnă că dispare şi sistemul de protecţie a copilului, dar parcursul unui astfel de tânăr suportă modificări iremediabile de adaptare, psihice şi comportamentale.
Peste faptul că această lege oarbă nu este însoţită de infrastructura adecvată, alţi specialişti susţin faptul că totul ţine, înainte de toate, de schimbarea de mentalitate.
„Câte proiecte şi programe s-au făcut din 1990 încoace cu integrarea romilor? Este un grup distinct, care poate fi cumva asimilat cu persoanele cu deficienţe. Unde am ajuns, în afară de banii care s-au pompat la greu, de locurile speciale la admitere sau în alte părţi, care, de cele mai multe ori, nu se ocupă? Integrarea nu se face cu forţa şi nu peste noapte! Trebuie pregătită infrastructura şi schimbată mentalitatea, nu trebuie să aşteptăm o lege care să schimbe aşa ceva”, a spus Brânduşa Ghiţă, specialist în lucrul cu copii cu deficienţe asociate. Şi în acest caz, integrarea romilor în învăţământul de masă s-a dovedit a fi un fiasco.
La una dintre şcolile de masă din oraşul Târgu Frumos, direcţiunea acesteia se plânge de faptul că populaţia şcolară românească este din ce în ce mai redusă.
„Prea puţini copii români ne mai calcă pragul, din cauza celor de etnie romă. Mulţi părinţi îşi mută copiii de aici, din cauza romilor. O clasă mixtă cu copii români şi romi e un dezastru. Se plâng că vin murdari, au păduchi sau miros urât”, ne-a spus un cadru didactic de la şcoala din Târgu Frumos. La rândul ei, directoarea Şcolii Speciale „Moldova” Târgu Frumos susţine că, pentru o mai bună deschidere a şcolilor speciale către părinţii copiilor cu dizabilităţi, ar trebui schimbată noţiunea de „şcoală specială”.
„Pentru cei mai mulţi dintre cetăţenii României, învăţământul special înseamnă pentru deficienţă mintală. Noi suntem speciali, dar în sensul ăla frumos şi pozitiv. Ar suna mult mai bine Liceul Moldova pentru Nevăzători, pentru că mulţi din afară spun că nu îşi aduc copiii la noi pentru că aici sunt nebuni”, a spus Margareta Pristavu, directoarea Şcolii Speciale „Moldova” Târgu Frumos. continuarea pe evenimentuldeiasi.ro