Legea insolvenței persoanelor fizice va intra în vigoare de pe 1 noiembrie. Din păcate, legea nu este încă funcțională, deoarece nu au fost aprobate încă normele metodologice de aplicare a legii. În plus, nici comisiile de insolvență care trebuie sa primească și să aprobe sau nu cererile de insolvență nu au fost constituite.
Legea privind insolvența persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015, iar în luna decembrie Guvernul a decis prorogarea cu un an a aplicării Legii privind insolvența persoanelor fizice, potrivit Realitatea.net. Conform proiectului, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-și declare falimentul personal. Aceștia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede ca, în fața unei comisii de insolvență, își vor putea face un plan de reeșalonare a datoriilor pe 5 ani, și o procedură de lichidare în fața instanțelor de judecată.
Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credință, ale căror datorii rezultă dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale, cum ar fi restanțele la furnizorii de utilități, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziția unui serviciu sau produs personal etc., și nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit.
Principalele avantaje pe care proiectul de lege le aduce sunt următoarele:
– dacă sunt executări silite începute, acestea se suspendă odată cu declanșarea procedurii de insolvență pentru persoanele fizice;
– se stopează acumularea de dobânzi și penalități pentru întârzierea la plată;
– sunt protejate persoanele fizice, debitori de bună credință;
– toate creanțele devin lichide și exigibile;
– toate actele unilaterale ale debitorului (împuterniciri/mandate acordate) nu mai produc efecte;
– se asigură un echilibru între interesele debitorilor, persoane fizice, și cele ale creditorilor.
Continuarea pe Ziarul de Iasi