Când instituţiile statului îşi fac treaba cu picioarele, singurii care au de suferit sunt cetăţenii care au „beneficiat” de serviciile acestora. Două familii vecine din Lespezi au ajuns să umble prin tribunale pentru că angajaţii Oficiului de Cadastru au măsurat pământul fiecăreia din ochi. În dispută a ajuns şi un arendaş de bună-credinţă.
În 1993, lui C.G.M. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 1,47 ha de teren situat în extravilanul comunei Lespezi. Zece ani mai târziu, lui B.I. i s-au retrocedat 4,69 ha de teren, 3,8 ha aflându-se în extravilanul comunei Lespezi. Din această suprafaţă, B.I. a dat în arendă 8.100 mp către D.C.
După câţiva ani, în 2016, arendaşul şi B.G., urmaşul lui B.I., au fost daţi în judecată pentru ocuparea abuzivă a unei părţi din terenul lui C.G.M. În faţa instanţei, B.G. şi arendaşul său s-au apărat, afimând primul că are un titlu de proprietate perfect valabil, iar al doilea, că nu a făcut altceva decât să arendeze un teren, cu acte în regulă. După efectuarea unei expertize topografice, magistraţii Judecătoriei Paşcani au constatat că, în fapt, o suprafaţă de 7.059 mp din titlul de proprietate al lui B.I. se suprapunea pe terenul obţinut anterior de C.G.M. În urma analizei celor două titluri de proprietate, judecătorii au concluzionat că cel al lui B.I. a fost întocmit eronat, indicatorii cadastrali menţionaţi fiind greşiţi.
Arendaşul a fost scos din cauză, neputându-se afirma că ar fi ocupat cu bună-ştiinţă terenul altcuiva. În schimb, lui B.G. i s-a imputat suma de 6.800 de lei, reprezentând contravaloarea recoltei de care urmaşii lui C.G.M. au fost lipsiţi. Totodată, acesta a fost obligat la „lăsarea în deplină proprietate şi liniştită posesie reclamantei a suprafeţei de 7.059 mp”. B.G. s-a trezit astfel subit fără o parte din terenul pe care îl ştia ca fiind în proprietatea lui. „Speţa pare destul de neplăcută. În apel, omul poate invoca faptul că eroarea nu i-a aparţinut, deci nu există răspundere civilă, în care caz nu poate fi obligat să plătească recolta. Mai complicată este situaţia în privinţa terenului reprezentând suprapunerea. Poate da în judecată comisia locală pentru a i se atribui alt amplasament sau, dacă nu mai există teren disponibil, să primească despăgubiri. Poate face şi o plângere penală pentru pedepsirea funcţionarilor responsabili, dar probabil că răspunderea penală este prescrisă, dat fiind timpul care a trecut. La prima vedere, aşa cum mi se prezintă cazul, greşeala nu a fost a lui, dar el are de tras”, a apreciat avocatul Ciprian Mitoşeru.
Cazul a ajuns în analiza magistraţilor Tribunalului. Pe parcursul ultimului an, ei au cerut relaţii de la Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, de la Comisia Judeţeană de Fond Funciar şi de la comisiile locale de fond funciar din Vânători şi Lespezi. Dificultatea luării unei decizii finale asupra proprietarului de drept al terenului ar putea fi cauza pentru care judecătorii au amânat de patru ori pronunţarea sentinţei. Ultimul termen a avut loc ieri. Magistraţii au respins pretenţiile civile ale urmaşilor lui C.G.M., deci B.G. nu va mai fi obligat să achite contravaloarea recoltei. A rămas însă în vigoare decizia judecătorilor păşcăneni cu privire la proprietarul de drept al terenului în litigiu. Nici această sentinţă nu este definitivă, existând încă posibilitatea recursului.