LIVE TEXT – România votează pentru Senat și Camera Deputaților. Prezența la ora 15:00 în municipiul Pașcani – 27 %

Potrivit Observator, în ţară, au votat peste 1.110..000 de persoane: peste 1.120. .000 pe liste permanente, peste 117.000 pe liste suplimentare şi 2.607 cu urna mobilăÎn străinătate au votat peste 180.000 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă. Prezenţa totală la vot este 7,87%. În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 4,97%, peste 900.000 de alegători prezentându-se la urne.

Cine poate vota

Pot să voteze la parlamentare cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv în ziua alegerilor. Nu au drept de vot: debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie; persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru Camera Deputaţilor. Alegătorul îşi exprimă opţiunea personal, exercitarea votului în numele altei persoane fiind interzisă.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central:

• Alegătorul care, în ziua votării, se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit domiciliul votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă. Cel care a fost omis din lista electorală permanentă a secţiei de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are domiciliul este înscris în lista electorală suplimentară.
• Alegătorul care în ziua votării se află în unitatea administrativ-teritorială în care şi-a stabilit reşedinţa, alta decât cea de domiciliu, votează numai la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
• Alegătorul care are domiciliul şi reşedinţa în aceeaşi unitate administrativ-teritorială poate vota fie la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada sau localitatea unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
• În cazul în care, în ziua votării, alegătorul se află într-o altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa poate vota la orice secţie, sub condiţia ca aceasta să se afle în cadrul circumscripţiei electorale judeţene unde şi-a stabilit domiciliul sau reşedinţa.
• Alegătorul cu domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, votează numai la secţia de votare unde este înscris în lista electorală permanentă.
• Alegătorul cu reşedinţa în municipiul Bucureşti, fără a avea domiciliul în municipiul Bucureşti, care în ziua votării se află în raza teritorială a acestuia, îşi poate exercita dreptul de vot numai la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, indiferent de data stabilirii şi vechimii acesteia.
• Alegătorul care are atât domiciliul, cât şi reşedinţa în municipiul Bucureşti poate vota fie la secţia unde este înscris în lista electorală permanentă, fie la secţia la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, caz în care va fi înscris în lista electorală suplimentară.
• Alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în municipiul Bucureşti nu îşi poate exercita dreptul de vot la o secţie de votare situată în alt sector al Capitalei decât cel în care are domiciliul sau reşedinţa.
• Membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, operatorii de calculator şi persoanele însărcinate cu menţinerea ordinii şi siguranţei publice sau cu verificarea dispozitivului de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pot vota la secţia de votare unde îşi desfăşoară activitatea, dacă au domiciliul sau reşedinţa pe raza circumscripţiei electorale judeţene sau a municipiului Bucureşti în care se află secţia de votare respectivă.
• Candidaţii pot vota la orice secţie de votare din circumscripţia electorală judeţeană sau a municipiului Bucureşti unde candidează.
• Alegătorul care nu şi-a preschimbat actul de identitate după modificarea limitei unităţii administrativ-teritoriale unde îşi are domiciliul sau reşedinţa votează la secţia de votare în a cărei listă electorală permanentă este înscris sau, dacă nu este înscris în lista electorală permanentă a unei secţii de votare, votează la secţia la care este arondată strada sau localitatea ce figurează la menţiunea privind domiciliul sau reşedinţa înscrisă pe actul de identitate al acestuia.

Vechimea domiciliului sau a reşedinţei nu reprezintă o condiţie pentru exercitarea dreptului de vot.

Fiecare alegător care îndeplineşte condiţiile legale pentru a vota va primi un buletin de vot pentru alegerea Senatului şi un buletin de vot pentru Camera Deputaţilor.

În ce interval orar se poate vota?

În ţară, votarea se desfăşoară duminică, între orele 7,00 – 21,00. La ora 21,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mult la ora 23,59.

Doi membri desemnaţi din cadrul biroului electoral al secţiei vor verifica la ora 21,00 dacă se mai află alegători la rând.

În cazul în care mai sunt cetăţeni la coadă, cei doi membri ai biroului electoral fac următoarele operaţiuni:

* numără alegătorii aflaţi la rând la ora 21,00;

* înmânează bonuri de ordine alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00, pe care s-a aplicat ştampila de control a secţiei de votare sau echivalentul acesteia, după caz;

* consemnează numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00 într-un proces-verbal constatator;

* predau procesul-verbal preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, care comunică, de îndată, prin orice mijloc, biroului electoral de circumscripţie sau oficiului electoral, după caz, numărul alegătorilor aflaţi la rând la ora 21,00;

* rămân în afara localului de vot pentru a monitoriza ordinea de acces în cadrul acestuia;

* interzic altor persoane să se aşeze la rând pentru a-şi exercita dreptul de vot ulterior orei 21,00.

Înaintea exercitării dreptului de vot, alegătorii în cauză predau biroului electoral al secţiei bonurile de ordine primite.

Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile parlamentare?

Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în România, care în ziua votării se află în ţară, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Cine poate vota cu urna specială?

Alegătorul care, din motive obiective, cauzate de boală sau invaliditate, care sunt atestate prin înscrisuri, nu se poate deplasa la sediul secţiei de votare organizate în ţară poate depune cerere de vot prin intermediul urnei speciale.

Cererea se depune la cea mai apropiată secţie de votare, în preziua votării, între orele 18,00 – 20,00. Prin excepţie, cererile de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la biroul electoral de circumscripţie de la nivel judeţean sau la oficiul electoral de sector al municipiului Bucureşti, cel mai târziu vineri, ora 17,00, fizic sau prin mijloace electronice.

Cererea poate fi depusă prin intermediul oricărei persoane, trebuie să fie datată şi semnată olograf de către alegătorul care solicită urna specială şi cuprinde, în mod obligatoriu, numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa alegătorului netransportabil (conform menţiunilor din actul de identitate ori din dovada de reşedinţă, după caz), adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria şi numărul actului de identitate, precum şi numărul de telefon.

Aceasta trebuie să fie însoţită de copii ale oricărui act din care rezultă boala ori starea de invaliditate. Nu este obligatorie prezentarea unei adeverinţe medicale care să fie eliberată de către medicul de familie al alegătorului.

* Alegătorii care, în ziua alegerilor, vor fi internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, dacă au domiciliul sau reşedinţa în judeţul sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află unitatea respectivă.

* Persoanele reţinute, cele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere votează prin intermediul urnei speciale.

* Şi persoanele aflate în arest la domiciliu îşi exercită dreptul de vot prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care depun o cerere în acest sens, cel mai târziu în preziua votării între orele 18,00 – 20,00, la biroul electoral al celei mai apropiate secţii de votare, dacă sunt înscrise în listele electorale permanente ale circumscripţiei electorale pe raza căreia execută măsura.

Persoanele care au solicitat urna mobilă pot vota numai în baza unui act de identitate. Directorul penitenciarului sau al locului de deţinere îi eliberează alegătorului, numai pentru exercitarea votului, actul de identitate aflat la dosarul individual.

Înainte ca echipa de membri ai biroului electoral al secţiei de votare să se deplaseze cu o urnă de vot specială la persoanele care nu pot vota la secţie, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare solicită operatorului să verifice dacă persoanele respective şi-au mai exercitat dreptul de vot în aceeaşi zi.

Alegeri parlamentare 2024, cine face sondaje exit-poll

Potrivit unor decizii BEC, au fost acreditate să efectueze sondaje de opinie la ieşirea de la urne, la nivel naţional, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor:

* Centrul de Sociologie Urbană şi Regională – CURS

* The Center for International Reserch and Analyses

* Grupul de Studii Socio-Comportamentale AVANGARDE

* ARA Public Opinion SRL

Operatorii de sondaj au acces, în baza acreditării date de BEC, în imobilele în care funcţionează secţiile de votare, în curţile acestora, în intrările în curţi, în jurul sediilor secţiilor de votare, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 de metri, fără a avea acces în interiorul încăperilor în care sunt organizate secţiile de votare.

De asemenea, operatorii de sondaj au obligaţia de a nu tulbura liniştea şi ordinea publică şi de a nu interveni în niciun mod în organizarea şi desfăşurarea alegerilor.

Sondajele sunt interzise în ziua votului până la ora 21:00

Biroul Electoral Central a precizat, vineri, că în ziua alegerilor parlamentare este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne înainte de încheierea votării, la ora 21,00, ora României. Acest lucru vine după ce mai multe site-uri de ştiri din România au dat sondaje pe tot parcursul zilei de duminică, la primul tur al alegerilor prezidenţiale.

Conform unui comunicat al BEC, nerespectarea dispoziţiilor legale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 4.500 lei.

Constatarea contravenţiei este de competenţa Consiliului Naţional al Audiovizualului, în cazul în care aceasta este comisă de radiodifuzori, respectiv de competenţa ofiţerilor şi agenţilor de poliţie din cadrul Poliţiei Române, precum şi a ofiţerilor şi subofiţerilor din cadrul Jandarmeriei Române, în cazul în care este comisă de alte persoane decât de radiodifuzori, menţionează BEC.

Peste 160.000 de votanţi la alegerile parlamentare în diaspora după ziua de sâmbătă

Peste 160.000 de alegători s-au prezentat la urne în diaspora, până sâmbătă, pentru a vota la alegerile parlamentare, potrivit datelor furnizate în timp real de Autoritatea Electorală Permanentă.

Cei mai mulţi alegători români au votat în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord – 27.458; Italia – 24.317; Germania – 23.748; Spania – 19.677; Republica Moldova – 14.687; Franţa – 7.559; Belgia – 6.935; Austria – 5.264; Regatul Ţărilor de Jos – 4.704; Danemarca – 2.455; Elveţia – 2.307.

De asemenea, au votat în Suedia – 1.249, iar în Norvegia – 834. În Canada şi-au exprimat dreptul constituţional 1.276 alegători, iar în SUA – 1.272.

În străinătate nu se votează cu urna mobilă.

Sursa Observator