La sfârşitul anului 2015 erau înregistrate 400.000 de PFA-uri, conform datelor de la Registrul Comerţului. Numărul acestora a crescut cu peste 100.000 în ultimii trei ani.
Această creştere a fost determinată de faptul că mulţi angajaţi au trecut pe PFA-uri datorită taxelor mari aferente contractelor de muncă, iar alţii au preferat PFA-urile în detrimentul SRL-urilor datorită evidenţelor contabile simplificate.
Modificările aduse de către noul Cod fiscal determină creşterea riscurilor pentru PFA-uri, iar activitatea sub această formă devine ineficientă din punct de vedere fiscal.
1. În 2016 activitatea pe PFA nu mai este mai eficientă din punctul de vedere al taxelor plătite. Modificările aduse de noul Cod fiscal: plata obligatorie a CAS pentru PFA-uri şi scăderea impozitului pe dividende la 5% determină un cost cu taxele de 29% din suma facturată de PFA-uri, spre deosebire de 20% pentru un SRL plătitor de impozit pe profit sau 8% pentru o microcompanie. A se vedea calculaţia de la sfârşitul documentului.
2.
ANAF-ul reîncadrează activitatea PFA-urilor ca activitate salarială
După amnistia fiscală din luna iulie 2015, s-au introdus noi reguli prin care o PFA poate fi reclasificată ca activitate salarială. De asemenea, s-au înmulţit controalele ANAF cu tematica verificării independenţei PFA-urilor.
Documentele verificate de ANAF: contractul de prestări servicii (trebuie să se specifice ca PFA-ul îşi va organiza independent activitatea, că va raspunde de activitatea sa), cererile de concedii, organigrama companiei, fişele de post (nu trebuie să apară în aceste documente numele persoanei cu PFA), bonurile de consum, procesele verbale de predare a bunurilor ( nu trebuie să existe bunuri acordate PFA-ului)
3. Persoana fizică raspunde cu bunurile proprii în cazul unor daune aferente PFA-ului
Puţini sunt cei care ştiu la ce riscuri se expun dacă desfaşoară activitatea pe PFA. O persoană fizică răspunde cu propriul patrimoniu în cazul în care ANAF-ul sau orice alt terţ solicită daune PFA-ului.